Textul Psalmului 30
Ediția sinodală, București 1914
- Spre tine Doamne am nădăjduit, să nu mă rușinez în veac; întru dreptatea ta izbăvește-mă și mă scoate. ebr. 31, 2
- Pleacă spre mine urechea ta, grăbește de mă scoate; fii mie Dumnezeu scutitor, și spre casă de scăpare, ca să mă mântuești. ebr. 31, 3 Ps. 21, 5 70, 2
- Că puterea mea și scăparea mea ești tu, și pentru numele tău mă vei povățuì și mă vei hrănì. ebr. 31, 4 Ps. 24, 11
- Scoate-mă-vei din cursa aceasta, carea au ascuns mie, că tu ești scutitorul meu Doamne. ebr. 31, 5
- În mâinile tale voiu pune duhul meu; izbăvì-tu-m’ai Doamne Dumnezeul adevărului. ebr. 31, 6 Lucà 23, 46
- Urît-ai pre cei ce păzesc deșertăciunile în zadar; iar eu spre Domnul am nădăjduit. ebr. 31, 7
- Bucurà-mă-voiu și mă voiu veselì de mila ta, că ai căutat spre smerenia mea; mântuit-ai din nevoi sufletul meu. ebr. 31, 8
- Și nu m’ai lăsat în mâinile vrăjmașilor; pus-ai în loc desfătat picioarele mele. ebr. 31, 9 A 2 Lege 31, 17
- Miluește-mă Doamne, că mă necăjesc; turburàtu-s’a întru mânie ochiul meu, sufletul meu și inima mea. ebr. 31, 10 Ps. 5, 7
- Că s’a stins întru durere vieața mea, și anii mei în suspinuri; slăbit-a întru sărăcie vîrtutea mea, și oasele mele s’au turburat. ebr. 31, 11
- La toți vrăjmașii mei m’am făcut ocară, și vecinilor mei foarte, și frică cunoscuților mei. ebr. 31, 12a
- Cei ce mă vedeau afară, au fugit dela mine; uitat am fost de la inimă ca un mort; făcutu-m’am ca un vas pierdut. ebr. 31, 12b–13 Iov 6, 21
- Că am auzit ocara multora din cei ce lăcuesc împrejur, când se adunau ei împreună asupra mea, ca să ia sufletul meu s’au sfătuit. ebr. 31, 14 Ierem. 20, 10
- Iară eu spre tine Doamne am nădăjduit, zis-am: tu ești Dumnezeul meu. ebr. 31, 15
- În mâinile tale sorții mei; izbăvește-mă din mâna vrăjmașilor mei și de cei ce mă gonesc. ebr. 31, 16
- Arată fața ta preste robul tău; mântuește-mă cu mila ta; Doamne să nu mă rușinez, că te-am chemat pre tine. ebr. 31, 17–18a Ps. 4, 6
- Să se rușineze necredincioșii, și să se pogoare în iad. ebr. 31, 18b
- Mute să se facă buzele cele viclene, care grăesc asupra dreptului fărădelege, cu mândrie și cu defăimare. ebr. 31, 19 Ps. 93, 3 Ps. 74, 5 Ps. 75, 6
- Cât este de mare mulțimea bunătăței tale Doamne, care ai ascuns celor ce se tem de tine! Vădit-ai celor ce nădăjduesc spre tine, înaintea fiilor omenești. ebr. 31, 20 Isaia 64, 4 1 Cor. 2, 9
- Ascunde-vei pre dânșii întru ascunsul feței tale, de turburarea oamenilor. ebr. 31, 21a
- Acoperì-vei pre ei în cort de grăirea împrotivă a limbilor. ebr. 31, 21b Ps. 26, 9
- Bine este cuvântat Domnul, că minunată au făcut mila sa în cetatea îngrădirei. ebr. 31, 22
- Iar eu am zis întru uimirea mea: lepădat sunt de către fața ochilor tăi. ebr. 31, 23a Isaia 38, 11 12 Plâng. 3, 53
- Pentru aceasta ai auzit glasul rugăciunii mele, când am strigat către tine. ebr. 31, 23b
- Iubiți pre Domnul toți cuvioșii lui, că adevărurile caută Domnul și răsplătește celor ce de prisosit fac mândrie. ebr. 31, 24 Ps. 33, 9
- Îmbărbătați-vă și să se întărească inima voastră, toți cei ce nădăjduiți spre Domnul. ebr. 31, 25 Ps. 29, 7
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai — inclusiv accentele care marchează formele verbale vechi. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției. Transcriere: Wikisource.