Text

Septuaginta

Traducerea greacă a Vechiului Testament

Greacă sec. III–II î.Hr. Alexandria

Traducere făcută la Alexandria începând cu secolul al III-lea î.Hr. Stă la baza Vechiului Testament în tradiția ortodoxă și e textul citat cel mai des în Noul Testament.

Descrierea de mai sus e o fișă de referință, nu un articol de opinie. Studiile cu analiză și surse sunt semnalate separat, mai jos.

Conexiuni

Unde mai apare

Legăturile se calculează în ambele sensuri: fiecare intrare de mai jos arată, la rândul ei, înapoi către Septuaginta.

Texte 8

Biblia sinodală, 1914 Prima ediție românească aprobată sinodal Cartea Facerii Geneza Cartea Psalmilor Psaltirea — 150 de psalmi Psalmul 151 Psalmul din afara numărătorii Psalmul 22 Domnul mă paște — Psalmul 23 ebraic Rugăciunea lui Manase Text penitențial scurt Textul masoretic Versiunea ebraică standardizată Vechiul Testament Partea comună iudaismului și creștinismului

Concepte 4

Deuterocanonic Cărțile „celui de-al doilea canon” Metanoia Schimbare a minții Șeol Locul morților YHWH Tetragrama

Teme 2

Canoanele biblice 66, 73, 77 sau 81 de cărți Psalmii Cartea Psalmilor și rostul fiecăruia

Persoane 1

Alfred Rahlfs Editor al Septuagintei, †1935

Locuri 1

Alexandria Centrul iudaismului elenistic

Întrebări 1

De ce au psalmii două numerotări? Psalmul 22 și psalmul 23 sunt același text

Studii 3

Cele patru canoane: 66, 73, 77, 81 De unde vine fiecare cifră Numerotarea psalmilor: Septuaginta față de textul ebraic Tabel de corespondență și consecințe Septuaginta și textul masoretic Diferențe de text-sursă, nu de traducere

Timeline 1

Traducerea Septuagintei sec. III–II î.Hr.