Ediția sinodală, București 1914

Iov 34

Ebraica de mai jos e textul masoretic, pus în dreptul versetului cu același număr. Potrivirea e după numerotare, nu cuvânt cu cuvânt.

Eliu înfruntă pre Iov.

  1. Și răspunzând Eliu, a zis: וַיַּ֥עַן אֱלִיה֗וּא וַיֹּאמַֽר׃
  2. Ascultați-mă înțelepților, cei ce aveți știință băgați în urechi. שִׁמְע֣וּ חֲכָמִ֣ים מִלָּ֑י וְ֝יֹדְעִ֗ים הַאֲזִ֥ינוּ לִֽי׃
  3. Că urechea ispitește cuvintele, și gâtlejul gustă bucatele. כִּי־אֹ֭זֶן מִלִּ֣ין תִּבְחָ֑ן וְ֝חֵ֗ךְ יִטְעַ֥ם לֶאֱכֹֽל׃
  4. Să ne judecăm noi înșine, ca să cunoaștem între noi ce este bun. מִשְׁפָּ֥ט נִבְחֲרָה־לָּ֑נוּ נֵדְעָ֖ה בֵינֵ֣ינוּ מַה־טּֽוֹב׃
  5. Că a zis Iov: drept sunt, Domnul au schimbat judecata mea. כִּֽי־אָמַ֣ר אִיּ֣וֹב צָדַ֑קְתִּי וְ֝אֵ֗ל הֵסִ֥יר מִשְׁפָּטִֽי׃
  6. Domnul au mințit în judecată, silnică este săgeata mea fără de strâmbătate. עַל־מִשְׁפָּטִ֥י אֲכַזֵּ֑ב אָנ֖וּשׁ חִצִּ֣י בְלִי־פָֽשַׁע׃
  7. Cine este om ca Iov? Care beà batjocura ca apa. מִי־גֶ֥בֶר כְּאִיּ֑וֹב יִֽשְׁתֶּה־לַּ֥עַג כַּמָּֽיִם׃
  8. Care nici a păcătuit, nici a făcut fărădelege, nici s’a însoțit cu cei ce lucrează fărădelege, ca să umble cu cei necredincioși. וְאָרַ֣ח לְ֭חֶבְרָה עִם־פֹּ֣עֲלֵי אָ֑וֶן וְ֝לָלֶ֗כֶת עִם־אַנְשֵׁי־רֶֽשַׁע׃ Ps. 1, 1
  9. Să nu zici: că nu va fì cercetare omului, și cercetarea lui dela Domnul. כִּֽי־אָ֭מַר לֹ֣א יִסְכׇּן־גָּ֑בֶר בִּ֝רְצֹת֗וֹ עִם־אֱלֹהִֽים׃ Malachi 3, 14
  10. Pentru aceea cei cu inimă înțelegătoare ascultați-mă, să nu-mi fie mie înaintea Domnului a face păgânătate și înaintea Atotțiitorului a turburà dreptatea. לָכֵ֤ן ׀ אַ֥נְשֵׁ֥י לֵבָ֗ב שִׁמְע֫וּ־לִ֥י חָלִ֖לָה לָאֵ֥ל מֵרֶ֗שַׁע וְשַׁדַּ֥י מֵעָֽוֶל׃
  11. Că răsplătește omului după cum face fiecare dintru ei, și în cărarea omului aflà-va pre el. כִּ֤י פֹ֣עַל אָ֭דָם יְשַׁלֶּם־ל֑וֹ וּֽכְאֹ֥רַח אִ֝֗ישׁ יַמְצִאֶֽנּוּ׃ Ps. 61, 11
  12. Au socotești că Domnul fără de cale face? Sau cum că Atotțiitorul cel ce au făcut pământul va încurcà judecata? אַף־אׇמְנָ֗ם אֵ֥ל לֹֽא־יַרְשִׁ֑יעַ וְ֝שַׁדַּ֗י לֹא־יְעַוֵּ֥ת מִשְׁפָּֽט׃
  13. Și cine este cel ce au făcut pământul, și toate cele ce sunt într’însul? מִֽי־פָקַ֣ד עָלָ֣יו אָ֑רְצָה וּמִ֥י שָׂ֝֗ם תֵּבֵ֥ל כֻּלָּֽהּ׃
  14. Că de va vreà să oprească, și Duhul să-l ție la sine. אִם־יָשִׂ֣ים אֵלָ֣יו לִבּ֑וֹ רוּח֥וֹ וְ֝נִשְׁמָת֗וֹ אֵלָ֥יו יֶאֱסֹֽף׃
  15. Tot trupul va murì deodată, că tot pământeanul în pământ va merge, de unde s’a și zidit. יִגְוַ֣ע כׇּל־בָּשָׂ֣ר יָ֑חַד וְ֝אָדָ֗ם עַל־עָפָ֥ר יָשֽׁוּב׃ Fac. 3, 19
  16. Iar de nu pricepi, ascultă acestea, bagă în urechi glasul cuvintelor. וְאִם־בִּ֥ינָה שִׁמְעָה־זֹּ֑את הַ֝אֲזִ֗ינָה לְק֣וֹל מִלָּֽי׃
  17. Vezi tu pre cel ce urăște fărădelegea, și pierde pre cei răi, că este veșnic drept. הַאַ֬ף שׂוֹנֵ֣א מִשְׁפָּ֣ט יַחֲב֑וֹשׁ וְאִם־צַדִּ֖יק כַּבִּ֣יר תַּרְשִֽׁיעַ׃ Fac. 18, 25 Rom. 3, 5
  18. Necredincios este cel ce zice împăratului, fărădelege faci, prea necredincios boierilor. הַאֲמֹ֣ר לְמֶ֣לֶךְ בְּלִיָּ֑עַל רָ֝שָׁ֗ע אֶל־נְדִיבִֽים׃
  19. Care nu se rușinează de fața celui cinstit, nici știe a dà cinste bogaților să se laude fețele lor. אֲשֶׁ֤ר לֹֽא־נָשָׂ֨א ׀ פְּנֵ֥י שָׂרִ֗ים וְלֹ֣א נִכַּר־שׁ֭וֹעַ לִפְנֵי־דָ֑ל כִּֽי־מַעֲשֵׂ֖ה יָדָ֣יו כֻּלָּֽם׃ 2 Paral. 19, 7 A 2 Lege 10, 17 Înțelep. 6, 8 Fap. Ap. 10, 34
  20. Și deșarte se vor întâmplà lor strigând și rugându-se omului, că s’au purtat fărădelege, scoțând afară pre cei neputincioși. רֶ֤גַע ׀ יָמֻתוּ֮ וַחֲצ֢וֹת לָ֥֫יְלָה יְגֹעֲשׁ֣וּ עָ֣ם וְיַעֲבֹ֑רוּ וְיָסִ֥ירוּ אַ֝בִּ֗יר לֹ֣א בְיָֽד׃ Sirah 35, 15 Fapte 10, 34 Rom. 2, 11
  21. Că el vede faptele oamenilor, și nici una din câte fac nu trec nevăzute de el. כִּֽי־עֵ֭ינָיו עַל־דַּרְכֵי־אִ֑ישׁ וְֽכׇל־צְעָדָ֥יו יִרְאֶֽה׃ 2 Paral. 16, 9 ps. 34, 16 Pilde 5, 21 15, 3
  22. Nu este loc unde să se ascunză, cei ce fac fărădelege. אֵֽין־חֹ֭שֶׁךְ וְאֵ֣ין צַלְמָ֑וֶת לְהִסָּ֥תֶר שָׁ֝֗ם פֹּ֣עֲלֵי אָֽוֶן׃ Amos 9, 2 3 Rom. 4, 13
  23. Că nu va mai înșelà pre om, că Domnul preste toți privește. כִּ֤י לֹ֣א עַל־אִ֭ישׁ יָשִׂ֣ים ע֑וֹד לַהֲלֹ֥ךְ אֶל־אֵ֝֗ל בַּמִּשְׁפָּֽט׃
  24. 24 Cel ce cunoaște cele necunoscute, slăvite și minunate, cărora nu este număr. יָרֹ֣עַ כַּבִּירִ֣ים לֹא־חֵ֑קֶר וַיַּעֲמֵ֖ד אֲחֵרִ֣ים תַּחְתָּֽם׃
  25. Cel ce știe lucrurile lor, și va întoarce noaptea, și se vor smerì. לָכֵ֗ן יַ֭כִּיר מַעְבָּדֵיהֶ֑ם וְהָ֥פַךְ לַ֝֗יְלָה וְיִדַּכָּֽאוּ׃ Galat. 2, 6 Efes. 6, 9
  26. Și au stins pre cei necredincioși, și văzuți sunt înaintea lui. תַּֽחַת־רְשָׁעִ֥ים סְפָקָ֗ם בִּמְק֥וֹם רֹאִֽים׃
  27. Că s’au abătut dela legea lui Dumnezeu, și dreptățile lui nu le-au cunoscut. אֲשֶׁ֣ר עַל־כֵּ֭ן סָ֣רוּ מֵאַחֲרָ֑יו וְכׇל־דְּ֝רָכָ֗יו לֹ֣א הִשְׂכִּֽילוּ׃ Ps. 27, 3 Colos. 3, 25
  28. Ca să aducă preste el strigarea săracilor și suspinul mișeilor va auzì. לְהָבִ֣יא עָ֭לָיו צַעֲקַת־דָּ֑ל וְצַעֲקַ֖ת עֲנִיִּ֣ים יִשְׁמָֽע׃ Iacov 5, 4 1 Petr. 1, 17
  29. El va dà liniște, cine va osândì? Va ascunde fața, și cine-l va vedeà? Pentru neam și pentru om deopotrivă. וְה֤וּא יַשְׁקִ֨ט ׀ וּמִ֥י יַרְשִׁ֗עַ וְיַסְתֵּ֣ר פָּ֭נִים וּמִ֣י יְשׁוּרֶ֑נּוּ וְעַל־גּ֖וֹי וְעַל־אָדָ֣ם יָֽחַד׃
  30. El face să împărățească om fățarnic, pentru îndărătnicia poporului. מִ֭מְּלֹךְ אָדָ֥ם חָנֵ֗ף מִמֹּ֥קְשֵׁי עָֽם׃
  31. Oare cine zice către Dumnezeu: luat-am, nu zălogesc. כִּֽי־אֶל־אֵ֭ל הֶאָמַ֥ר נָשָׂ֗אתִי לֹ֣א אֶחְבֹּֽל׃
  32. Aceasta întrece vederea mea, arată-mi tu dacă am făcut strâmbătate, și nu voiu adaoge. בִּלְעֲדֵ֣י אֶ֭חֱזֶה אַתָּ֣ה הֹרֵ֑נִי אִֽם־עָ֥וֶל פָּ֝עַ֗לְתִּי לֹ֣א אֹסִֽיף׃
  33. Nu dela tine așteaptă răspuns, că tu ai nesocotit acestea; tu ai început și nu eu, de știi cevà grăește. הֲֽמֵעִמְּךָ֬ יְשַׁלְּמֶ֨נָּה ׀ כִּֽי־מָאַ֗סְתָּ כִּֽי־אַתָּ֣ה תִבְחַ֣ר וְלֹא־אָ֑נִי וּֽמַה־יָּדַ֥עְתָּ דַבֵּֽר׃
  34. Pentru aceea cei înțelepți cu inima vor grăì acestea, și bărbatul înțelept va ascultà cuvintele mele. אַנְשֵׁ֣י לֵ֭בָב יֹ֣אמְרוּ לִ֑י וְגֶ֥בֶר חָ֝כָ֗ם שֹׁמֵ֥עַֽ לִֽי׃
  35. Iar Iov cu neînțelepciune a grăit, și cuvintele lui nu sunt cu știință. אִ֭יּוֹב לֹא־בְדַ֣עַת יְדַבֵּ֑ר וּ֝דְבָרָ֗יו לֹ֣א בְהַשְׂכֵּֽיל׃
  36. Însă învață o Iov! Că mai mult să nu răspunzi, ca cei neînțelepți. אָבִ֗י יִבָּחֵ֣ן אִיּ֣וֹב עַד־נֶ֑צַח עַל־תְּ֝שֻׁבֹ֗ת בְּאַנְשֵׁי־אָֽוֶן׃
  37. Ca să nu adăogăm preste păcatele noastre, că fărădelege se va socotì nouă, grăind multe cuvinte înaintea Domnului. כִּ֥י־יֹ֘סִ֤יף עַֽל־חַטָּאת֣וֹ פֶ֭שַׁע בֵּינֵ֣ינוּ יִשְׂפּ֑וֹק וְיֶ֖רֶב אֲמָרָ֣יו לָאֵֽל׃ [פ]

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.