Întrebări despre întâietate. Pentru scandal. Puterea de a legà și a dezlegà. Certarea greșalei fratelui. Iertarea greșalelor.
- În ceasul acela s’au apropiat ucenicii către Iisus, grăind: oare cine este mai mare întru împărăția cerurilor? Ἐν ἐκείνῃ τῇ ὥρᾳ προσῆλθον οἱ μαθηταὶ τῷ Ἰησοῦ λέγοντες· Τίς ἄρα μείζων ἐστὶν ἐν τῇ βασιλείᾳ τῶν οὐρανῶν; Marc. 9, 34 Lucà 9, 46
- Și chemând Iisus un prunc, l-au pus pre el în mijlocul lor, καὶ ⸀προσκαλεσάμενος παιδίον ἔστησεν αὐτὸ ἐν μέσῳ αὐτῶν
- Și au zis: amin grăesc vouă: de nu vă veți întoarce și să vă faceți ca pruncii, nu veți intrà întru împărăția cerurilor! καὶ εἶπεν· Ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ἐὰν μὴ στραφῆτε καὶ γένησθε ὡς τὰ παιδία, οὐ μὴ εἰσέλθητε εἰς τὴν βασιλείαν τῶν οὐρανῶν. Mat. 19, 14 Marcu 10, 15 1 Cor. 14, 20
- Că cine se va smerì pre sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăția cerurilor. ὅστις οὖν ταπεινώσει ἑαυτὸν ὡς τὸ παιδίον τοῦτο, οὗτός ἐστιν ὁ μείζων ἐν τῇ βασιλείᾳ τῶν οὐρανῶν· 1 Petr. 5, 6
- Și cine va primì pre un prunc ca acesta întru numele meu, pre mine mă primește. καὶ ὃς ⸀ἐὰν δέξηται ⸂ἓν παιδίον τοιοῦτο⸃ ἐπὶ τῷ ὀνόματί μου, ἐμὲ δέχεται. Mat. 10, 40
- Iar cine va smintì pre unul dintr’acești mici, cari cred întru mine, mai de folos i-ar fi lui ca să’și spânzure o piatră de moară la grumazul lui și să se înnece întru adâncul mărei. Ὃς δ’ ἂν σκανδαλίσῃ ἕνα τῶν μικρῶν τούτων τῶν πιστευόντων εἰς ἐμέ, συμφέρει αὐτῷ ἵνα κρεμασθῇ μύλος ὀνικὸς ⸀εἰς τὸν τράχηλον αὐτοῦ καὶ καταποντισθῇ ἐν τῷ πελάγει τῆς θαλάσσης. Marc. 9, 42 Lucà 17, 2 Rom. 14, 13
- Vai lumei de smintele! Că nevoe este să vie smintelele; dar vai omului aceluia prin care vine sminteala! οὐαὶ τῷ κόσμῳ ἀπὸ τῶν σκανδάλων· ἀνάγκη ⸀γὰρ ἐλθεῖν τὰ σκάνδαλα, πλὴν οὐαὶ τῷ ⸀ἀνθρώπῳ δι’ οὗ τὸ σκάνδαλον ἔρχεται.
- Iar de te smintește pre tine mâna ta, sau piciorul tău, taie-le pre ele și le leapădă dela tine; mai bine îți este ție să intri în vieață șchiop sau ciung, decât două mâini sau două picioare având, să fii aruncat în focul cel veșnic. Εἰ δὲ ἡ χείρ σου ἢ ὁ πούς σου σκανδαλίζει σε, ἔκκοψον ⸀αὐτὸν καὶ βάλε ἀπὸ σοῦ· καλόν σοί ἐστιν εἰσελθεῖν εἰς τὴν ζωὴν ⸂κυλλὸν ἢ χωλόν⸃, ἢ δύο χεῖρας ἢ δύο πόδας ἔχοντα βληθῆναι εἰς τὸ πῦρ τὸ αἰώνιον. Mat. 5, 30 Marcu 9, 43
- Și ochiul tău de te smintește pre tine, scoate’l pre el și’l aruncă dela tine; mai bine este ție cu un ochiu să intri în vieață, decât amândoi ochii având, să fii aruncat în gheena focului. καὶ εἰ ὁ ὀφθαλμός σου σκανδαλίζει σε, ἔξελε αὐτὸν καὶ βάλε ἀπὸ σοῦ· καλόν σοί ἐστιν μονόφθαλμον εἰς τὴν ζωὴν εἰσελθεῖν, ἢ δύο ὀφθαλμοὺς ἔχοντα βληθῆναι εἰς τὴν γέενναν τοῦ πυρός.
- Căutați să nu defăimați pre vre unul dintr’acești mai mici; că zic vouă: că îngerii lor în ceruri pururea văd fața Tatălui meu, care este în ceruri. Ὁρᾶτε μὴ καταφρονήσητε ἑνὸς τῶν μικρῶν τούτων, λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι οἱ ἄγγελοι αὐτῶν ἐν οὐρανοῖς διὰ παντὸς βλέπουσι τὸ πρόσωπον τοῦ πατρός μου τοῦ ἐν ⸀οὐρανοῖς.
- Că au venit Fiul Omului să mântuiască pre cel pierdut. Versetul acesta lipsește din textul critic. Ediția 1914 traduce din tradiția bizantină, care îl are. De ce. Mat. 9, 13 Lucà 19, 10 1 Tim. 1, 15
- Ce vi se pare vouă? De va aveà un om o sută de oi și se va rătăcì una dintr’însele, au nu lasă pre cele nouăzeci și nouă în munți, și mergând caută pre cea rătăcită? τί ὑμῖν δοκεῖ; ἐὰν γένηταί τινι ἀνθρώπῳ ἑκατὸν πρόβατα καὶ πλανηθῇ ἓν ἐξ αὐτῶν, οὐχὶ ⸀ἀφήσει τὰ ἐνενήκοντα ἐννέα ἐπὶ τὰ ὄρη ⸀καὶ πορευθεὶς ζητεῖ τὸ πλανώμενον; Lucà 15, 4 Ier. 50, 6 Iez. 34, 11
- Și de i se va întâmplà s’o găsească pre ea, amin grăesc vouă, că se bucură de dânsa mai vârtos decât de cele nouăzeci și nouă, ce nu s’au rătăcit. καὶ ἐὰν γένηται εὑρεῖν αὐτό, ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι χαίρει ἐπ’ αὐτῷ μᾶλλον ἢ ἐπὶ τοῖς ἐνενήκοντα ἐννέα τοῖς μὴ πεπλανημένοις.
- Așà nu este voea înaintea Tatălui vostru celui din ceruri, ca să piară unul dintr’acești mici. οὕτως οὐκ ἔστιν θέλημα ⸀ἔμπροσθεν τοῦ πατρὸς ⸀ὑμῶν τοῦ ἐν οὐρανοῖς ἵνα ἀπόληται ⸀ἓν τῶν μικρῶν τούτων.
- Și de’ți va greșì ție fratele tău, mergi și’l mustră pre dânsul între tine și între el singur; deci, de te va ascultà, ai dobândit pre fratele tău. Ἐὰν δὲ ἁμαρτήσῃ ⸂εἰς σὲ⸃ ὁ ἀδελφός σου, ⸀ὕπαγε ἔλεγξον αὐτὸν μεταξὺ σοῦ καὶ αὐτοῦ μόνου. ἐάν σου ἀκούσῃ, ἐκέρδησας τὸν ἀδελφόν σου· Lev. 19, 17 Lucà 17, 3
- Iar de nu te va ascultà, mai ià împreună cu tine încă pre unul sau doi, ca prin gura a două sau a trei mărturii să steà tot graiul. ἐὰν δὲ μὴ ἀκούσῃ, παράλαβε μετὰ σοῦ ἔτι ἕνα ἢ δύο, ἵνα ἐπὶ στόματος δύο μαρτύρων ἢ τριῶν σταθῇ πᾶν ῥῆμα· A 2 Lege 19, 15 Iac. 5, 19 Evr. 10, 28 Ioan 8, 17 2 Cor. 13, 1
- Iar de nu’i va asculta pre ei, spune-l soborului; și de nu va ascultà nici de sobor, să’ți fie ție ca un păgân și vameș. ἐὰν δὲ παρακούσῃ αὐτῶν, εἰπὸν τῇ ἐκκλησίᾳ· ἐὰν δὲ καὶ τῆς ἐκκλησίας παρακούσῃ, ἔστω σοι ὥσπερ ὁ ἐθνικὸς καὶ ὁ τελώνης. Rom. 16, 17
- Amin grăesc vouă: ori câte veți legà pre pământ, vor fi legate în cer; și ori câte veți dezlegà pre pământ, vor fi dezlegate în cer. ἀμὴν λέγω ὑμῖν, ὅσα ⸀ἐὰν δήσητε ἐπὶ τῆς γῆς ἔσται δεδεμένα ⸀ἐν οὐρανῷ καὶ ὅσα ἐὰν λύσητε ἐπὶ τῆς γῆς ἔσται λελυμένα ⸁ἐν οὐρανῷ. Mat. 16, 19 Ioan 20, 23
- Iarăși amin grăesc vouă, că dacă doi din voi se vor unì pre pământ pentru tot lucrul ce vor cere, va fi lor dela Tatăl meu, carele este în ceruri. Πάλιν ⸀ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι ἐὰν δύο ⸂συμφωνήσωσιν ἐξ ὑμῶν⸃ ἐπὶ τῆς γῆς περὶ παντὸς πράγματος οὗ ἐὰν αἰτήσωνται, γενήσεται αὐτοῖς παρὰ τοῦ πατρός μου τοῦ ἐν οὐρανοῖς.
- Că unde sunt doi sau trei adunați întru numele meu, acolo sunt și eu în mijlocul lor. οὗ γάρ εἰσιν δύο ἢ τρεῖς συνηγμένοι εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα, ἐκεῖ εἰμι ἐν μέσῳ αὐτῶν.
- Atunci apropiindu-se către dânsul Petru, a zis; Doamne, de câte ori va greși mie fratele meu și voiu iertà lui? Au doară până de șapte ori? Τότε προσελθὼν ⸂αὐτῷ ὁ Πέτρος εἶπεν⸃· Κύριε, ποσάκις ἁμαρτήσει εἰς ἐμὲ ὁ ἀδελφός μου καὶ ἀφήσω αὐτῷ; ἕως ἑπτάκις; Luc. 17, 3
- Grăit-au Iisus lui: nu’ți zic ție: până de șapte ori, ci: până de șaptezeci de ori câte șapte. λέγει αὐτῷ ὁ Ἰησοῦς· Οὐ λέγω σοι ἕως ἑπτάκις ἀλλὰ ἕως ἑβδομηκοντάκις ἑπτά.
- Pentru aceasta asemănatu-s’a împărăția cerurilor, omului împărat, care a vrut să ià seama slugilor sale. Διὰ τοῦτο ὡμοιώθη ἡ βασιλεία τῶν οὐρανῶν ἀνθρώπῳ βασιλεῖ ὃς ἠθέλησεν συνᾶραι λόγον μετὰ τῶν δούλων αὐτοῦ·
- Și începând el a luà seamă, au adus la dânsul pre un datornic cu zece mii de talanți. ἀρξαμένου δὲ αὐτοῦ συναίρειν ⸀προσηνέχθη ⸂αὐτῷ εἷς⸃ ὀφειλέτης μυρίων ταλάντων.
- Dar neavând el să’i plătească, a poruncit domnul lui să’l vânză pre el și pre muierea lui și pre copii și toate câte aveà, și să plătească. μὴ ἔχοντος δὲ αὐτοῦ ἀποδοῦναι ἐκέλευσεν αὐτὸν ὁ ⸀κύριος πραθῆναι καὶ τὴν ⸀γυναῖκα καὶ τὰ τέκνα καὶ πάντα ὅσα ⸀ἔχει καὶ ἀποδοθῆναι.
- Deci căzând sluga aceea, se închinà lui, zicând: doamne, mai îngăduește-mă pre mine, si’ți voiu plătì ție tot. πεσὼν οὖν ὁ δοῦλος προσεκύνει αὐτῷ λέγων· ⸀Μακροθύμησον ἐπ’ ⸀ἐμοί, καὶ πάντα ⸂ἀποδώσω σοι⸃.
- Și milostivindu-se domnul slugei aceleia, l-a slobozit pre dânsul, și i-a iertat lui și datoria. σπλαγχνισθεὶς δὲ ὁ κύριος τοῦ δούλου ἐκείνου ἀπέλυσεν αὐτόν, καὶ τὸ δάνειον ἀφῆκεν αὐτῷ.
- Iar ieșind sluga aceea, a aflat pre unul din soțiile sale, care erà dator lui o sută de dinari, și apucându’l pre el îl sugrumà, zicând: plătește’mi ce’mi ești dator. ἐξελθὼν δὲ ὁ δοῦλος ἐκεῖνος εὗρεν ἕνα τῶν συνδούλων αὐτοῦ ὃς ὤφειλεν αὐτῷ ἑκατὸν δηνάρια, καὶ κρατήσας αὐτὸν ἔπνιγεν λέγων· ⸀Ἀπόδος εἴ τι ὀφείλεις.
- Deci, căzând soția aceea la picioarele lui, îl rugà pre dânsul, zicând: mai îngăduește-mă pre mine și’ți voiu plătì. πεσὼν οὖν ὁ σύνδουλος ⸀αὐτοῦ παρεκάλει αὐτὸν λέγων· Μακροθύμησον ἐπ’ ⸀ἐμοί, καὶ ἀποδώσω σοι.
- Iar el n’a vrut, ci ducându’l l-a băgat în temniță până când va plătì datoria. ὁ δὲ οὐκ ἤθελεν, ἀλλὰ ἀπελθὼν ἔβαλεν αὐτὸν εἰς φυλακὴν ἕως ⸀οὗ ἀποδῷ τὸ ὀφειλόμενον.
- Iar soțiile lui văzând cele ce s’au făcut, s’au întristat foarte, și venind au spus domnului lor toate cele ce s’au făcut. ἰδόντες ⸀οὖν οἱ σύνδουλοι αὐτοῦ τὰ γενόμενα ἐλυπήθησαν σφόδρα, καὶ ἐλθόντες διεσάφησαν τῷ κυρίῳ ἑαυτῶν πάντα τὰ γενόμενα.
- Atunci chemându’l pre el domnul lui i-a zis lui: slugă vicleană, toată datoria aceea ți-am iertat ție, pentrucă m’ai rugat; τότε προσκαλεσάμενος αὐτὸν ὁ κύριος αὐτοῦ λέγει αὐτῷ· Δοῦλε πονηρέ, πᾶσαν τὴν ὀφειλὴν ἐκείνην ἀφῆκά σοι, ἐπεὶ παρεκάλεσάς με·
- Dar ție nu ți se cădeà să’ți fie milă de soția ta, precum și mie mi-a fost milă de tine? οὐκ ἔδει καὶ σὲ ἐλεῆσαι τὸν σύνδουλόν σου, ὡς κἀγὼ σὲ ἠλέησα; Iac. 2, 13
- Și mâniindu-se domnul lui, l-a dat pre el muncitorilor, până ce va plătì toată datoria lui. καὶ ὀργισθεὶς ὁ κύριος αὐτοῦ παρέδωκεν αὐτὸν τοῖς βασανισταῖς ἕως οὗ ἀποδῷ πᾶν τὸ ⸀ὀφειλόμενον. Mat. 5, 26
- Așà și Tatăl meu cel ceresc va face vouă, de nu veți iertà fiecare fratelui său, din inimile voastre, greșalele lor. Οὕτως καὶ ὁ πατήρ μου ὁ ⸀οὐράνιος ποιήσει ὑμῖν ἐὰν μὴ ἀφῆτε ἕκαστος τῷ ἀδελφῷ αὐτοῦ ἀπὸ τῶν καρδιῶν ⸀ὑμῶν.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.