Ediția sinodală, București 1914

Matei 9

Însănătoșirea unui slăbănog. Chemarea lui Matei. Învierea fiicei mai marelui sinagogei. Femeia ce’i curgea sânge. Vindecarea a doi orbi și a unui mut.

  1. Și intrând în corabie, au trecut și au venit în cetatea sa.
  2. Și iată, au adus lui pre un slăbănog, care zăceà în pat. Marc. 2, 3 Luc. 5, 18
  3. Și văzând Iisus credința lor, au zis slăbănogului: îndrăznește fiule; iartă-ți-se ție păcatele tale.
  4. Și, iată oarecari din cărturari au zis întru sine: acesta hulește.
  5. Și văzând Iisus gândurile lor, au zis: pentruce voi cugetați cele viclene întru inimile voastre?
  6. Că ce este mai lesne? A zice: iartă-ți-se păcatele tale, sau a zice: scoală-te și umblă? Marc. 2, 10
  7. Dar ca să știți că putere are Fiul Omului pre pământ a iertà păcatele, atunci au zis slăbănogului: scoală-te, ia’ți patul tău și te dù în casa ta.
  8. Și sculându-se, și-a luat patul lui și s’a dus la casa sa. Iar noroadele văzând aceasta, se mirau și slăviau pre Dumnezeu, carele a dat putere ca aceasta oamenilor.
  9. Și trecând Iisus de acolo, au văzut pre un om șezând la vamă, ce se numià Matei, și i-au zis lui: vino după mine! Și sculându-se, a mers după dânsul. Luc. 5, 27 Marc. 2, 14
  10. Și a fost când ședeà el în casă, iată, mulți vameși și păcătoși venind, ședeau cu Iisus și cu ucenicii lui.
  11. Și văzând Fariseii, au zis ucenicilor lui: pentruce cu vameșii și cu păcătoșii mănâncă și beà Dascălul vostru?
  12. Iar Iisus auzind au zis lor: n’au trebuință cei sănătoși de doftor, ci cei bolnavi Luc. 5, 31
  13. Deci mergând, învățați-vă ce este: milă voesc, iar nu jertfă; că n’am venit să chem pre cei drepți, ci pre cei păcătoși la pocăință. 1 Împ. 15, 22 Osie 6, 6
  14. Atunci au venit la dânsul ucenicii lui Ioan, zicând: pentruce noi și Fariseii postim mult, iar ucenicii tăi nu postesc? Marc. 2, 18 Luc. 5, 32
  15. Și le-au zis lor Iisus: au doară pot fiii nunței să se jeliască, în câtă vreme este cu dânșii mirele? Ci vor venì zile, când se va luà dela dânșii mirele, și atunci vor postì. Ioan 3, 29
  16. Nimeni nu pune petec de pânză nouă la haină veche, că își ià plinirea sa dela haină, și mai rea spărtură se face.
  17. Nici pun vin nou în foi vechi; iar de pun, se sparg foii, și vinul se varsă, și foii pier; ci pun vinul nou în foi noul, și amândouă se țin.
  18. Acestea grăind el către dânșii, iată, un boier oarecare venind, s’a închinat lui, zicând: fiica mea acum a murit, ci venind, pune mâna ta preste dânsa, și va învià. Marc. 5, 22 Luc. 8, 41
  19. Și sculându-se Iisus, au mers după dânsul, și ucenicii lui.
  20. Și iată o femeie, întru curgerea sângelui fiind de doisprezece ani, venind dinapoi, s’a atins de poala hainei lui; Marc. 5, 25 Luc. 8, 43 Lev. 15, 25
  21. Că ziceà întru sine, că numai de mă voiu atinge de haina lui mă voiu mântuì. Mat. 14, 36
  22. Iar Iisus întorcându-se și văzând-o pre ea, i-au zis: îndrăsnește, fiică; credința ta te-a mântuit. Și s’a tămăduit femeia din ceasul acela.
  23. Și viind Iisus în casa boierului, și văzând fluerătorii și mulțimea gâlcevind, au zis lor: Fugiți, că n’a murit fecioara, ci doarme.
  24. Și își râdeau de dânsul.
  25. Iar dacă s’a scos afară norodul, intrând, o au luat de mână, și s’a sculat fecioara.
  26. Și a ieșit vestea aceasta preste tot pământul acela. Luc. 7, 17
  27. Și trecând Iisus de acolo, au mers după dânsul doi orbi, strigând și grăind: miluește-ne pre noi, Fiul lui David! Mat. 15, 22 20, 30
  28. Iar după ce au mers în casă, au venit la dânsul orbii și le-au grăit lor Iisus: credeți că pot să fac eu aceasta? Grăit-au lui: așà, Doamne!
  29. Atunci s’au atins de ochii lor, grăind: dupre credința voastră, fie vouă! Și s’au deschis ochii lor. Mat. 8, 13
  30. Și le-au poruncit lor Iisus, grăind: vedeți, nimenea să nu știe. Marc. 1, 43 7, 36
  31. Iar ei ieșind, l-au vestit pre dânsul în tot pământul acela.
  32. Iar ieșind ei, iată, au adus la dânsul pre un om mut, îndrăcit. Mat. 12, 22 Luc. 11, 14
  33. Și scoțându-se dracul, a grăit mutul, și s’au mirat noroadele, grăind, că niciodată nu s’a arătat așà întru Israil. Isaia 35, 6
  34. Iar Fariseii grăiau: cu domnul dracilor scoate pre draci. Mat. 12, 24 Luc. 11, 15
  35. Și străbăteà Iisus prin toate cetățile și orașele, învățând în soboarele lor, și propoveduind Evanghelia Împărăției, și vindecând toată boala și toată neputința întru norod. Mat. 4, 23 Marc. 6, 6
  36. Iar văzând el noroadele, i s’au făcut milă de dânșii, că erau necăjiți și rătăciți, ca oile ce n’au păstor. Marc. 6, 34 1 Petr. 2, 25 Numer. 27, 17 Is. 53, 6 Ier. 50. 6
  37. Atunci au zis ucenicilor săi: iată secerișul este mult iar lucrătorii puțini. Luc. 10. 2
  38. Deci, rugați pre domnul secerișului, ca să scoață lucrători la secerișul său. Marc. 3, 13

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.