Ediția sinodală, București 1914

Matei 15

Obiceiuri omenești împrotiva poruncilor lui Dumnezeu. Vindecarea fiicei Hananiencei și a altor bolnavi. Săturarea norodului în pustie.

  1. Atunci au venit la Iisus Cărturarii și Fariseii, cei din Ierusalim, zicând:
  2. Pentruce ucenicii tăi calcă așezământul bătrânilor? Că nu’și spală mâinile lor când mănâncă pâine.
  3. Iar el răspunzând le-au zis lor: pentruce și voi călcați porunca lui Dumnezeu pentru așezământul vostru?
  4. Că Dumnezeu au poruncit zicând: cinstește pre tatăl tău și pre muma ta; și: cela ce va grăì de rău pre tatăl său, sau pre muma sa, cu moarte să moară. Eșire 20, 12 21, 17 A 2 Lege 5, 16 Marcu 7, 10 Efes. 6, 2
  5. Iar voi ziceți: cela ce ar zice tatălui-său sau mumei-sale: Darul este aceea cu care te-ai fi folosit dela mine.
  6. Și să nu cinstească pre tatăl său, sau pre mumă-sa. Și ați stricat porunca lui Dumnezeu, pentru așezământul vostru.
  7. Fățarnicilor, bine a prorocit pentru voi Isaia zicând: Is. 29, 13 Marc. 7, 6
  8. Se apropie de mine norodul acesta cu gura lui și cu buzele mă cinstește, iar inima lor departe stă dela mine. Ps. 77, 40 Is. 29, 13 Ierem. 12, 2
  9. Și în zadar mă cinstește învățând învățături, porunci omenești. Col. 2, 22
  10. Și chemând la sine pre noroade, le-au zis lor: auziți și înțelegeți; Marc. 7, 14
  11. Nu ce intră în gură spurcă pre om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pre om.
  12. Atunci apropiindu-se către dânsul ucenicii lui, i-au zis: cunoscut-ai că Fariseii auzind cuvântul, s’au scandalisit?
  13. Iar el răspunzând au zis: tot sadul, pre care nu l-au sădit Tatăl meu cel ceresc, se va desrădăcinà.
  14. Lăsați’i pre dânșii; povățuitori orbi sunt ai orbilor; și orb pre orb de va povățuì, amândoi în groapă vor cădeà. 6, 39 Rom. 2, 19
  15. Și răspunzând Petru, a zis lui: spune nouă pilda aceasta.
  16. Iar Iisus au zis lor: încă și voi nepricepuți sunteți?
  17. Dar nu înțelegeți, că tot ce intră în gură merge în pântece și iese pre afedron?
  18. Iar cele ce ies din gură, din inimă ies, și acelea spurcă pre om.
  19. Că din inimă ies gânduri rele, ucideri, preacurvii, curvii, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule. Fac. 6, 5
  20. Acestea sunt care spurcă pre om, iar cu mâini nespălate a mâncà, nu spurcă pre om.
  21. Și ieșind Iisus de acolo, s’au dus în părțile Tirului și ale Sidonului. Marc. 7, 24
  22. Și iată o muiere Hananiancă ieșind din hotarele acelea, strigà către dânsul, zicând: miluește-mă Doamne, Fiul lui David; fiica mea rău se îndrăcește.
  23. Iar el nu i-au răspuns ei cuvânt. Și apropiindu-se ucenicii lui, îl rugau pre el zicând: slobozește-o pre ea, că strigă în urma noastră. Ps. 33, 6
  24. Iar el răspunzând au zis: nu sunt trimis fără numai către oile cele pierdute ale casei lui Israil. Mat. 10, 6 Fapt. Ap. 13, 46
  25. Și ea venind s’a închinat lui zicând: Doamne, ajută’mi!
  26. Iar el răspunzând au zis: nu este bine a luà pâinea fiilor și a o aruncà câinilor. Marc. 7, 27
  27. Iar ea a zis: adevărat, Doamne, că și câinii mănâncă din sfărâmiturile ce cad din masa domnilor săi.
  28. Atunci răspunzând Iisus, au zis ei: o! muiere, mare este credința ta; fie ție precum voiești. Și s’a tămăduit fiica ei dintru acel ceas. Mat. 8, 10 13
  29. Și trecând de acolo Iisus, au venit lângă marea Galileei și suindu-se în munte, au șezut acolo. Marc. 7, 31
  30. Și au venit la dânsul noroade multe, având cu sine șchiopi, orbi, muți, ciungi și alții mulți, și i-au aruncat pre dânșii la picioarele lui Iisus, și i-au tămăduit pre ei, Mat. 11, 5 Is. 35, 5 Luc. 7, 22
  31. În cât se mirau noroadele văzând pre muți grăind, pre ciungi sănătoși, pre șchiopi umblând și pre orbi văzând; și slăviau pre Dumnezeul lui Israil.
  32. Iar Iisus chemând la sine pre ucenicii săi, au zis: milă’mi este de norodul acesta, că iată trei zile sunt de când așteaptă lângă mine, și n’au ce mâncà; și a’i slobozi pre dânșii flămânzi nu voiesc, ca nu cumvà să slăbiască pre cale. Marc. 8, 1
  33. Și au grăit lui ucenicii lui: de unde nouă în pustie atâtea pâini, în cât să se sature atâta norod?
  34. Și au zis lor Iisus: câte pâini aveți? Iar ei au zis: șapte și puțini peștișori.
  35. Și au poruncit norodului să șează pre pământ.
  36. Și luând pre cele șapte pâini și peștii, mulțămind au frânt și au dat ucenicilor lui, iar ucenicii norodului. Marc. 8, 6
  37. Și au mâncat toți și s’au săturat, și au luat rămășițele de sfărâmituri șapte coșnițe pline.
  38. Iar cei ce mâncaseră erau ca patru mii de bărbați, afară de muieri și de copii.
  39. Și slobozind noroadele, au intrat în corabie și au trecut în hotarele Magdalului.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.