Ediția sinodală, București 1914

Marcu 9

Schimbarea la Față a lui Hristos. Vindecarea lunatecului. Cearta ucenicilor pentru întâietate. Ferirea de scandal.

  1. Și le ziceà lor: amin grăiesc vouă, că sunt unii din cei ce stau aici, cari nu vor gustà moarte până când vor vedeà împărăția lui Dumnezeu venind întru putere. Mat. 16, 28 Luc. 9, 27
  2. Și după șase zile au luat Iisus pre Petru și pre Iacov și pre Ioan, și i-au suit pre dânșii în munte înnalt, deosebi, singuri. Și s’au schimbat la față înaintea lor,
  3. Și hainele lui erau strălucind, albe foarte, ca zăpada, în ce chip nălbitorul pre pământ nu poate să nălbiască. Mat. 25, 3
  4. Și s’a arătat lor Ilie împreună cu Moisì și grăiau cu Iisus.
  5. Și răspunzând Petru a zis lui Iisus: Învățătorule, bine este nouă a fi aici și să facem trei colibi: ție una, și lui Moisì una, și lui Ilie una;
  6. Că nu știà ce grăià, că erau înfricoșați.
  7. Și s’au făcut nor umbrindu’i pre ei, și a venit glas din nor, grăind: acesta este Fiul meu cel iubit, pre acesta ascultați. Mat. 3, 17 2 Petr. 1, 17
  8. Și de năprasnă căutând ei împrejur, pre nimeni n’au mai văzut, ci numai pre Iisus împreună cu dânșii.
  9. Iar pogorându-se ei din munte, le-au poruncit lor ca nimănui să nu spue cele ce au văzut, fără numai când Fiul Omului va învià din morți.
  10. Și ei au ținut cuvântul între sine, întrebându-se: ce este aceea, a învià din morți?
  11. Și l-au întrebat pre el, zicând: pentru ce zic Cărturarii, că Ilie se cuvine să vie mai înainte? Mal. 4, 5
  12. Iar el răspunzând, au zis lor: Ilie venind mai înainte, va așezà toate. Și cum este scris de Fiul Omului? Că el va să pătimească multe și să fie defăimat. Is. 53, 3
  13. Însă zic vouă, că Ilie a și venit, și au făcut lui câte au vrut, cum este scris de el. Mat. 11, 14
  14. Și venind la ucenici, au văzut norod mult împrejurul lor, și Cărturarii întrebându-se cu dânșii.
  15. Și îndată tot norodul văzându’l pre el, s’a spăimântat, și alergând s’a închinat lui.
  16. Și au întrebat pe Cărturari: ce vă întrebați între voi?
  17. Și răspunzând unul din norod, a zis: Învățătorule, am adus pre fiul meu la tine, având duh mut. Mat. 17, 14 Luc. 9, 38
  18. Și ori unde îl apucă pre el, îl zdrobește, și face spume, și scârșnește cu dinții, și se usucă. Și am zis ucenicilor tăi să’l scoală, și n’au putut.
  19. Iar el răspunzând au zis lui: o neam necredincios! Până când voiu fi cu voi? Până când voiu suferì pre voi? Aduceți’l pre el la mine!
  20. Și l-au adus pre el la dânsul. Și văzându’l pre dânsul, îndată duhul l-a scuturat pre el, și căzând la pământ, se tăvălià aspumând.
  21. Și au întrebat pre tatăl lui: câtă vreme este de când i s’a făcut lui aceasta? Iar el a zis: din copilărie;
  22. Și de multe ori pre el și în foc l-a aruncat și în apă, ca să’l pearză; ci, de poți cevà, ajută-ne nouă, fiindu’ți milă de noi!
  23. Iar Iisus i-au zis lui: de poți crede, toate sunt cu putință credinciosului. Luc. 17, 6
  24. Și îndată strigând cu lacrămi tatăl copilului, a grăit: crez, Doamne, ajută necredinței mele!
  25. Iar văzând Iisus că năvălește norodul, au poruncit duhului celui necurat, zicând lui: duh mut și surd, eu ție îți poruncesc: ieși dintr’însul, și de acum să nu mai intri în el.
  26. Și strigând, și mult scuturându’l pre el, a ieșit. Și s’a făcut ca un mort, încât mulți ziceau că a murit.
  27. Iar Iisus apucându’l pre el de mână, l-au ridicat, și s’a sculat.
  28. Și intrând el în casă, ucenicii lui l-au întrebat pre dânsul deosebi: pentru ce noi nu am putut să’l scoatem pre el? Mat. 17, 19
  29. Iar el au zis lor: acest neam cu nimic nu poate ieșì, fără numai cu rugăciune și cu post.
  30. Și de acolo ieșind, mergeà prin Galileea, și nu vreà ca să’l știe cinevà.
  31. Că învățà pre ucenicii săi și ziceà lor: Fiul Omului se va dà în mâinile oamenilor, și’l vor omorî pre el, și după ce’l vor omorî, a treia zi va învià. Mat. 17, 22
  32. Iar ei nu înțelegeau cuvântul acela, și se temeau să’l întrebe pre el.
  33. Și au venit în Capernaum, și fiind în casă i-au întrebat pre dânșii: de ce vă prigoniați pre cale?
  34. Iar ei au tăcut; că se pricise pre cale unul cu altul, cine ar fi mai mare. Mat. 18, 1 Luc. 9, 46
  35. Și șezând au chemat pre cei doisprezece și le-au zis lor: cela ce va să fie întâiu, acesta să fie mai pre urmă de toți și tuturor slugă. Marc. 10, 43
  36. Și luând un prunc l-au pus pre el în mijlocul lor, și luându’l în brațe, au zis lor:
  37. Ori cine va primì pre unul dintr’acești prunci întru numele meu, pre mine primește; și ori cine primește pre mine, nu primește pre mine, ci pre cel ce m’au trimis pre mine. Mat. 10, 40 Ioan 13, 20
  38. Și a răspuns Ioan lui, zicând: Învățătorule am văzut pre oarecine întru numele tău scoțând draci, care nu vine după noi, și l-am oprit pre el pentrucă nu vine după noi. Numer. 11, 27 Luc. 9, 49
  39. Iar Iisus au zis: nu’l opriți pre el; că nimeni nu este care va face putere întru numele meu, și să poată degrab a mă grăì de rău. 1 Cor. 12, 3
  40. Că cel ce nu este împrotiva noastră, pentru noi este; Marc. 12, 30
  41. Că oricine va adăpà pre voi cu un pahar de apă întru numele meu, căci ai lui Hristos sunteți, amin grăesc vouă: nu’și va pierde plata sa. Marc. 10, 42
  42. Și ori cine va sminti pre unul dintr’acești mici, cari cred întru mine, mai bine ar fi lui de s’ar legà o piatră de moară împrejurul grumazului lui și să se arunce în mare. Mat. 18, 6 Luc. 17, 2
  43. Și de te smintește pre tine mâna ta, taie-o pre ea; că mai bine îți este ție ciung să intri în vieață, decât două mâini având, să intri în gheena, în focul nestins, Mat. 5, 30
  44. Unde viermele lor nu moare, și focul nu se stinge. Is. 66, 24
  45. Și de te smintește pre tine piciorul tău, taie’l pre el; că mai bine îți este ție să intri în vieață șchiop, decât două picioare având, să fii aruncat în gheena, în focul nestins, Mat. 18, 8
  46. Unde viermele lor nu moare, și focul nu se stinge.
  47. Și de te smintește pre tine ochiul tău, scoate’l pre el; că mai bine îți este ție cu un ochiu să intri întru împărăția lui Dumnezeu, decât doi ochi având, să fii aruncat în focul gheenei, Mat. 5, 29
  48. Unde viermele lor nu moare, și focul nu se stinge.
  49. Că fieștecine cu foc se va sărà, și toată jertfa cu sare se va sărà. Lev. 2, 13
  50. Bună este sarea; iar de va fi sarea nesărată, cu ce o veți îndulci pre aceasta? Aveți întru voi sare, și pace aveți între voi! Mat. 5, 13 Luc. 14, 34

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.