Iisus întrebat despre Tatăl său. Iisus făgăduește următorilor săi slobozenia. Iisus amenințat cu pietre.
- Iar Iisus s’au dus în muntele Maslinilor.
- Iar la mânecare, iarăș au venit în biserică, și tot norodul a venit la dânsul, și șezând, învățà pre ei.
- Și au adus la dânsul Cărturarii și Fariseii pre o muiere prinsă în preacurvie, și puindu-o pre dânsa în mijloc,
- Au zis lui: Învățătorule, pre această muiere o am prins așà de față preacurvind.
- Iar în lege Moisì ne-a poruncit nouă: unele ca acestea să se ucidă cu pietre, dar tu ce zici? Lev. 20, 10 A 2 Lege 20, 20-24
- Și aceasta ziceau, ispitindu’l pre el, ca să aibă ce clevetì împrotiva lui. Iar Iisus jos plecându-se, scrià cu degetul pre pământ.
- Și neîncetând a’l întrebà pre el, s’au ridicat și au zis lor: cela ce este fără de păcat între voi, acela întâiu să arunce piatra asupra ei. Rom. 2, 1
- Și iarăș plecându-se jos, au scris pre pământ.
- Iar ei auzind și de știință mustrându-se, ieșiau unul după altul, începând dela cei mai bătrâni, până la cei mai de jos; și au rămas Iisus singur și muierea în mijloc stând. Rom. 2, 22
- Și ridicându-se Iisus și nevăzând pre nimeni, fără numai pre muiere, i-au zis ei: muiere, unde îți sunt pârâșii tăi? Au nimeni pre tine nu te-a judecat a fi vinovată?
- Iar ea a zis: nimeni, Doamne. Și au zis ei Iisus: nici eu nu te judec; du-te și de acum să nu mai păcătuești.
- Deci iarăș au grăit lor Iisus, zicând: eu sunt lumina lumei; cela ce urmează mie, nu va umblà întru întunerec, ci va aveà lumina vieței. Ioan 1, 5 9 Is. 49, 6
- Deci au zis lui Fariseii: tu însuți mărturisești pentru tine; mărturia ta nu este adevărată.
- Răspuns-au Iisus și au zis lor: deșì eu însumi mărturisesc pentru mine, adevărată este mărturia mea; că știu de unde am venit și unde merg; iar voi nu știți de unde vin și unde merg.
- Voi după trup judecați; eu nu judec pre nimeni.
- Și de aș și judecà eu, judecata mea adevărată este; că singur nu sunt, ci eu și Tatăl cela ce m’au trimes pre mine. Ioan 16, 32
- Și în legea voastră scris este, că mărturia a doi oameni adevărată este. A 2 Lege 17, 6 Mat. 18, 16
- Eu sunt cel ce mărturisesc pentru mine însumi, și mărturisește pentru mine Tatăl cel ce m’au trimes.
- Deci ziceau lui: unde este Tatăl tău? Răspuns-au Iisus: nici pre mine mă știți, nici pre Tatăl meu; de m’ați ști pre mine, și pre Tatăl meu ați ștì.
- Aceste graiuri le-au grăit Iisus în gazofilachie, învățând în biserică, și nimeni nu l-a prins pre el; că încă nu venise ceasul lui. Ioan 7, 30 Lucà 22, 53
- Și iarăș au zis lor Iisus: eu merg, și mă veți căutà pre mine, și nu mă veți aflà, și în păcatul vostru veți murì; unde merg eu, voi nu puteți să veniți. Ioan 13, 33
- Deci ziceau Iudeii: au doară va să se omoare însuș pre sine? Că zice: unde merg eu, voi nu puteți să veniți.
- Și au zis lor: voi din cele de jos sunteți; eu din cele de sus sunt; voi din lumea aceasta sunteți; eu nu sunt din lumea aceasta. Ioan 3, 31 1 Ioan 4, 5
- Deci am zis vouă, că veți murì în păcatele voastre: că de nu veți crede că eu sunt, veți murì în păcatele voastre. Marcu 16, 16 25
- Deci ziceau ei lui: tu cine ești? Și au zis lor Iisus: începutul, care și grăesc cu voi.
- Multe am pentru voi a grăì și a judecà; ci cela ce m’au trimes pre mine, adevărat este; și eu cele ce am auzit dela dânsul, acestea grăesc în lume.
- Și n-au cunoscut că de Tatăl grăià lor.
- Deci au zis lor Iisus: când veți înălțà pre Fiul Omului, atunci veți cunoaște că eu sunt, și dela mine însumi nu fac nimic; ci precum m’au învățat pre mine Tatăl meu, acestea grăesc. Ioan 3, 14
- Și cela ce m’au trimes pre mine, cu mine este; nu m’au lăsat pre mine singur Tatăl; că eu cele plăcute lui fac pururea.
- Acestea grăind el, mulți au crezut întru dânsul.
- Deci ziceà Iisus către Iudeii cei ce crezuseră lui: de veți petrece voi întru cuvântul meu, cu adevărat ucenici ai mei sunteți; Ioan 15, 10 14
- Și veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va slobozì pre voi.
- Răspuns-au ei lui: sămânța a lui Avraam suntem, și nimănui n’am fost robi niciodată; dar tu cum zici: slobozi veți fi?
- Răspuns-au Iisus lor: amin, amin, grăesc vouă: tot cela ce face păcatul, rob este păcatului. Rom. 6, 16 2 Petr. 2, 19 1 Ioan 3, 8
- Robul nu rămâne în casă în veac; iar Fiul rămâne în veac. Fac. 21, 10
- Deci dacă vă va slobozì pre voi Fiul, cu adevărat slobozi veți fi. 1 Cor. 7, 22 Gal. 5, 1
- Știu că sămânță a lui Avraam sunteți; dar mă căutați să mă omorîți, că cuvântul meu nu încape întru voi.
- Eu ceeace am văzut la Tatăl meu grăesc; și voi ceeace ați văzut la tatăl vostru faceți.
- Răspuns-au și au zis lui: Tatăl nostru, Avraam este. Zis-au lor Iisus: de ați fi fost fii ai lui Avraam, lucrurile lui Avraam ați fi făcut. Mat. 3, 9
- Iar acum mă căutați să mă omorîți pre mine, om care adevărul am grăit vouă, care am auzit dela Dumnezeu; aceasta Avraam n’a făcut.
- Voi faceți lucrurile tatălui vostru. Zis-au drept aceea lui: noi din curvie nu suntem născuți; un Tată avem, pre Dumnezeu.
- Zis-au lor Iisus: de ar fi fost Dumnezeu Tatăl vostru, m’ați fi iubit pre mine; că eu dela Dumnezeu am ieșit și am venit; că n’am venit dela mine însumi, ci acela m’au trimes.
- Pentruce glasul meu nu’l cunoașteți? Căci nu puteți să auziți cuvântul meu.
- Voi din tatăl diavolul sunteți, și poftele tatălui vostru voiți să faceți. Acela ucigător de oameni a fost din început, și întru adevăr n’a stătut, că nu este adevăr întru dânsul. Când grăește minciună, dintru ale sale grăește; că mincinos este, și tatăl ei. Ioan 3, 8
- Iar eu căci adevărul grăesc, nu credeți mie.
- Cine dintru voi mă vădește pre mine pentru păcat? Iar dacă adevărul grăesc, pentruce voi nu credeți mie? Is. 53, 9 2 Cor. 5, 21 1 Ioan 3, 5
- Cela ce este dela Dumnezeu, graiurile lui Dumnezeu ascultă; pentru aceasta voi nu ascultați, că nu dela Dumnezeu sunteți. 1 Ioan 4, 6
- Răspuns-au Iudeii, și i-au zis lui: oare nu zicem noi bine că Samarinean ești tu, și drac ai? Mat. 10, 25
- Răspuns-au Iisus: eu drac n’am; ci cinstesc pre Tatăl meu, și voi mă necinstiți pre mine.
- Iar eu nu caut slava mea; este cela ce caută și judecă.
- Amin, amin, grăesc vouă: de va păzì cinevà cuvântul meu, nu va vedeà moartea în veac. Ioan 5, 24 11, 25
- Deci au zis lui Iudeii: acum am cunoscut că ai drac. Avraam a murit, și prorocii; și tu zici: de va păzì cinevà cuvântul meu, nu va gusta moartea în veac.
- Au doară tu mai mare ești decât părintele nostru Avraam, care a murit? Și prorocii au murit; cine te faci tu pre tine?
- Răspuns-au Iisus: de mă slăvesc eu pre mine singur, slava mea nimic nu este; este Tatăl meu, care mă slăvește pre mine; pre care voi ziceți că Dumnezeul vostru este,
- Și nu l-ați cunoscut pre el; iar eu îl știu pre el; și de voiu zice că nu’l știu pre el, voiu fi asemenea vouă mincinos; ci îl știu pre el, și cuvântul lui păzesc.
- Avraam părintele vostru a fost bucuros ca să vază ziua mea; și a văzut, și s’a bucurat. Fac. 18, 17
- Deci au zis Iudeii către dânsul: cincizeci de ani încă nu ai, și pre Avraam l-ai văzut,
- Și au zis lor Iisus; amin, amin, zic vouă: mai înainte de a se face Avraam, eu sunt.
- Deci au luat pietre ca să arunce într’însul; iar Iisus s’au ascuns, și au ieșit din biserică, mergând prin mijlocul lor, și au trecut așà. Ioan 10, 31 Lucà 4, 30
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.