Ediția sinodală, București 1914

Iov 5

Ebraica de mai jos e textul masoretic, pus în dreptul versetului cu același număr. Potrivirea e după numerotare, nu cuvânt cu cuvânt.

Urmare.

  1. Strigă acum de te va auzì cinevà, sau de vei vedeà vre un înger din cei sfinți, קְֽרָא־נָ֭א הֲיֵ֣שׁ עוֹנֶ֑ךָּ וְאֶל־מִ֖י מִקְּדֹשִׁ֣ים תִּפְנֶֽה׃
  2. Că pre cel fără de minte îl ucide mâniea, iar pre cel rătăcit îl omoară râvna. כִּֽי־לֶ֭אֱוִיל יַהֲרׇג־כָּ֑עַשׂ וּ֝פֹתֶ֗ה תָּמִ֥ית קִנְאָֽה׃
  3. Iar eu am văzut pre cei fără de minte prinzând rădăcină, ci îndată a pierit petrecerea lor. אֲֽנִי־רָ֭אִיתִי אֱוִ֣יל מַשְׁרִ֑ישׁ וָאֶקּ֖וֹב נָוֵ֣הוּ פִתְאֹֽם׃ Ps. 36, 35 36
  4. Departe de mântuire vor fì fiii lor, și se vor smerì pre la ușile celor mai mici, și nu va fì cel ce izbăvește, יִרְחֲק֣וּ בָנָ֣יו מִיֶּ֑שַׁע וְיִֽדַּכְּא֥וּ בַ֝שַּׁ֗עַר וְאֵ֣ין מַצִּֽיל׃
  5. Că cele ce au adunat ei, drepții le vor mâncà, și ei din răutăți nu vor fì scoși, risipească-se tăriea lor. אֲשֶׁ֤ר קְצִיר֨וֹ ׀ רָ֘עֵ֤ב יֹאכֵ֗ל וְאֶֽל־מִצִּנִּ֥ים יִקָּחֵ֑הוּ וְשָׁאַ֖ף צַמִּ֣ים חֵילָֽם׃
  6. Că nu va ieșì din pământ osteneală, nici din munți va odrăslì durere. כִּ֤י ׀ לֹא־יֵצֵ֣א מֵעָפָ֣ר אָ֑וֶן וּ֝מֵאֲדָמָ֗ה לֹא־יִצְמַ֥ח עָמָֽל׃
  7. Omul se naște spre osteneală, precum puii vulturului zboară la înălțime. כִּֽי־אָ֭דָם לְעָמָ֣ל יוּלָּ֑ד וּבְנֵי־רֶ֝֗שֶׁף יַגְבִּ֥יהוּ עֽוּף׃
  8. Însă eu mă voiu rugà Domnului, și pre Dumnezeul atotțiitorul voiu chemà. אוּלָ֗ם אֲ֭נִי אֶדְרֹ֣שׁ אֶל־אֵ֑ל וְאֶל־אֱ֝לֹהִ֗ים אָשִׂ֥ים דִּבְרָתִֽי׃
  9. Pre cel ce face mari și necuprinse, mărite și minunate, cărora nu este număr. עֹשֶׂ֣ה גְ֭דֹלוֹת וְאֵ֣ין חֵ֑קֶר נִ֝פְלָא֗וֹת עַד־אֵ֥ין מִסְפָּֽר׃ Ps. 73, 18 Rom. 11, 33
  10. Pre cel ce dă ploaie pre pământ, și trimite apă preste cele de supt cer. הַנֹּתֵ֣ן מָ֭טָר עַל־פְּנֵי־אָ֑רֶץ וְשֹׁ֥לֵֽחַ מַ֝֗יִם עַל־פְּנֵ֥י חוּצֽוֹת׃ Ps. 134, 12 Fap. Ap. 14, 16
  11. Pre cel ce înalță pre cei smeriți și ridică la mântuire pre cei pieriți. לָשׂ֣וּם שְׁפָלִ֣ים לְמָר֑וֹם וְ֝קֹדְרִ֗ים שָׂ֣גְבוּ יֶֽשַׁע׃ 1 Împ. 2, 7
  12. Pre cel ce schimbă sfaturile celor vicleni, și nu le vor plinì mâinile lor. מֵ֭פֵר מַחְשְׁב֣וֹת עֲרוּמִ֑ים וְֽלֹא־תַעֲשֶׂ֥נָה יְ֝דֵיהֶ֗ם תֻּֽשִׁיָּֽה׃ Isaia 44, 25
  13. Cel ce prinde pre înțelepți întru vicleșug, și răstoarnă sfatul celor stricați. לֹכֵ֣ד חֲכָמִ֣ים בְּעׇרְמָ֑ם וַעֲצַ֖ת נִפְתָּלִ֣ים נִמְהָֽרָה׃ 1 Cor. 3, 19
  14. Ziua va fì pentru ei întunerec, și în amiază vor pipăi ca noaptea. יוֹמָ֥ם יְפַגְּשׁוּ־חֹ֑שֶׁךְ וְ֝כַלַּ֗יְלָה יְֽמַשְׁשׁ֥וּ בַֽצׇּהֳרָֽיִם׃
  15. Să piară ei în răsboiu; iar cel neputincios să scape din mâna celui puternic. וַיֹּ֣שַׁע מֵ֭חֶרֶב מִפִּיהֶ֑ם וּמִיַּ֖ד חָזָ֣ק אֶבְיֽוֹן׃ Ps. 53, 4
  16. Și să fie celui neputincios nădejdea, iar gura celui năpăstuitor să se astupe. וַתְּהִ֣י לַדַּ֣ל תִּקְוָ֑ה וְ֝עֹלָ֗תָה קָ֣פְצָה פִּֽיהָ׃ Isaia 52, 15
  17. Iar fericit este omul, pre care-l ceartă Domnul, și dojenirea celui Atotțiitor n’o leapădă, הִנֵּ֤ה אַשְׁרֵ֣י אֱ֭נוֹשׁ יוֹכִחֶ֣נּוּ אֱל֑וֹהַּ וּמוּסַ֥ר שַׁ֝דַּ֗י אַל־תִּמְאָֽס׃ Iac. 1, 12
  18. Că el rănește și vindecă, bate, și mâinile lui tămăduesc. כִּ֤י ה֣וּא יַכְאִ֣יב וְיֶחְבָּ֑שׁ יִ֝מְחַ֗ץ וְיָדָ֥ו תִּרְפֶּֽינָה׃
  19. De șase ori din nevoi te va scoate, iar a șaptea oară nu se va atinge de tine răul. בְּשֵׁ֣שׁ צָ֭רוֹת יַצִּילֶ֑ךָּ וּבְשֶׁ֓בַע ׀ לֹֽא־יִגַּ֖ע בְּךָ֣ רָֽע׃ Ps. 90, 3
  20. În foamete te va izbăvi de moarte, iar în răsboiu te va scoate din mâna fierului. בְּֽ֭רָעָב פָּדְךָ֣ מִמָּ֑וֶת וּ֝בְמִלְחָמָ֗ה מִ֣ידֵי חָֽרֶב׃
  21. De biciul limbii te va ascunde, și de răutățile viitoare nu te vei teme. בְּשׁ֣וֹט לָ֭שׁוֹן תֵּחָבֵ֑א וְֽלֹא־תִירָ֥א מִ֝שֹּׁ֗ד כִּ֣י יָבֽוֹא׃
  22. De cei nedrepți și fărădelege vei râde, și de hiarele sălbatice nu te vei teme. לְשֹׁ֣ד וּלְכָפָ֣ן תִּשְׂחָ֑ק וּֽמֵחַיַּ֥ת הָ֝אָ֗רֶץ אַל־תִּירָֽא׃ Ps. 90, 13
  23. Iar hiarele țarinii vor aveà pace cu tine. כִּ֤י עִם־אַבְנֵ֣י הַשָּׂדֶ֣ה בְרִיתֶ֑ךָ וְחַיַּ֥ת הַ֝שָּׂדֶ֗ה הׇשְׁלְמָה־לָּֽךְ׃ Ozie 2, 18
  24. După aceea vei cunoaște, că va fì casa ta în pace, și petrecerea cortului tău nu va păcătuì. וְֽ֭יָדַעְתָּ כִּֽי־שָׁל֣וֹם אׇהֳלֶ֑ךָ וּֽפָקַדְתָּ֥ נָ֝וְךָ֗ וְלֹ֣א תֶחֱטָֽא׃
  25. Și vei cunoaște că multă este sămânța ta, și fiii tăi ca iarba țarinei. וְֽ֭יָדַעְתָּ כִּֽי־רַ֣ב זַרְעֶ֑ךָ וְ֝צֶאֱצָאֶ֗יךָ כְּעֵ֣שֶׂב הָאָֽרֶץ׃ Ps. 127, 3 4 5
  26. Și vei merge la groapă ca grâul cel copt, care în vreme s’a secerat sau ca un stog la arie în vreme bună adunat. תָּב֣וֹא בְכֶ֣לַח אֱלֵי־קָ֑בֶר כַּעֲל֖וֹת גָּדִ֣ישׁ בְּעִתּֽוֹ׃
  27. Iată acestea așà le-am cercat, acestea sunt care le-am auzit, iar tu cunoaște ce ai făcut. הִנֵּה־זֹ֖את חֲקַרְנ֥וּהָ כֶּֽן־הִ֑יא שְׁ֝מָעֶ֗נָּה וְאַתָּ֥ה דַֽע־לָֽךְ׃ [פ]

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.