Îndemnare la răbdare și cuvioșie.
- Drept aceea și noi având atâta nor de mărturii pus împrejurul nostru, lepădând toată sarcina și păcatul cel ce lesne înconjură, prin răbdare să alergăm în lupta care este pusă înaintea noastră, Rom. 6, 4 1 Cor. 9, 24 Evr. 10, 33
- Căutând la Iisus începătorul și plinitorul credinței, carele în locul bucuriei ce erà pusă înaintea lui, au răbdat crucea de ocară nebăgând seamă și deadreapta scaunului lui Dumnezeu au șezut. Is. 53, 4
- Că socotiți de cel ce au răbdat dela păcătoși asupra sa împrotivire ca aceea, ca să nu vă osteniți slăbind cu sufletele voastre. Lucà 2, 34
- Că încă nu au stătut până la sânge, împrotiva păcatului luptându-vă.
- Și ați uitat mângâerea care vouă ca unor fii vă grăește: fiul meu nu defăimà certarea Domnului, nici slăbì mustrându-te de dânsul; Iov 5, 17 Pilde 3, 11
- Că pre care iubește Domnul, îl ceartă, și bate pre tot fiul pre care primește. Apoc. 3, 19
- De veți suferì certarea, ca unor fii vouă se va aflà Dumnezeu; căci care fiu este pre care nu’l ceartă tatăl?
- Iar de sunteți fără de certare, căreea s’au făcut părtași toți, iată dar că sunteți feciori din curvie, iar nu fii. Ps. 72, 14
- Apoi pre părinții trupului nostru i-am avut pedepsitori și îi cinsteam pre dânșii; au nu ne vom plecà cu mult mai vârtos Tatălui duhurilor, și să fim vii?
- Că aceia întru puține zile precum le plăceà lor, ne pedepseau pre noi; iar acesta spre folos, ca să ne împărtășim sfințirei lui.
- Toată certarea în vremea cea de față se pare că nu este de bucurie, ci de mâhnire; iar mai pre urmă roadă de pace a dreptăței dă celor pedepsiți printr’însa.
- Pentru aceea mâinile cele slăbite, și genunchele cele slăbănoage vi le îndreptați.
- Și cărări drepte faceți picioarelor voastre, ca nu ce este șchiop să rătăcească; ci mai vârtos să se vindece. Ps. 72, 2
- Pacea să urmați cu toții și sfințenia, fără de care nimeni nu va vedeà pre Domnul. Rom. 12, 18 2 Tim. 2, 22
- Socotind ca nimeni să nu se lipsească de darul lui Dumnezeu; ca nu vreo rădăcină a amărăciunei odrăslind în sus să facă sminteală, și prin aceea să se spurce mulți; A 2 Lege 29, 18
- Să nu fie cinevà curvar sau spurcat ca Isav, care pentru o mâncare și-a vândut nașterea sa cea dintâiu. Fac. 25, 33
- Că știți și după aceea vrând să moștenească binecuvântarea, a fost neprimit; de vreme ce loc de pocăință n’a aflat, măcar că și cu lacrămi o căutà pre ea. Fac. 27, 34
- Pentrucă nu v’ați apropiat de muntele ce se puteà pipăì, și de focul ce ardeà, și de nor și de ceață și de vifor, Eș. 19, 12
- Și de viersul trâmbiței și de glasul cuvintelor, care cei ce l-au auzit s’au rugat ca să nu li se mai adauge lor cuvânt;
- (Că nu puteau suferì ceea ce li se ziceà; și măcar hiară de s’ar atinge de munte, cu pietre se va omorî, sau cu săgeata se va săgetà;
- Și așà înfricoșat lucru erà cel ce se vedeà, că Moisì a zis: spăimântatu-m’am și mă cutremur).
- Ci v’ați apropiat de muntele Sionului și de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul cel ceresc, și de zeci de mii de îngeri, Ps. 67, 17 Is. 2, 2 A 2 Lege 33, 2
- Și de adunarea celor întâiu născuți cari sunt scriși în ceruri, și de judecătorul tuturor Dumnezeu și de duhurile drepților celor desăvârșit, Eș. 4, 22 Lucà 10, 20
- Și de Iisus mijlocitorul așezământului de lege celui nou, și de sângele stropirei, care grăește mai bine decât al lui Avel. Evr. 8, 6 9, 15 1 Tim. 2, 5 Fac. 4, 10
- Vedeți să nu vă lepădați de cel ce grăește. Că de n’au scăpat aceia lepădându-se de cel ce grăià pre pământ, cu mult mai vârtos noi întorcându-ne dela cel ce grăește din cer. Evr. 2, 1 3, 17 10, 28
- Al cărui glas atunci a cutremurat pământul; iar acum a făgăduit, zicând: încă odată eu voiu clătì nu numai pământul, ci și cerul. Agheu 2, 7
- Iar aceea ce zice: încă odată, arată schimbarea celor ce se clătesc ca a unor lucruri făcute, ca să rămâe cele ce nu se clătesc.
- Drept aceea împărăție nemișcată luând, să avem mulțumire, prin care să slujim lui Dumnezeu întru bună plăcere, cu bună cucernicie și cu sfială; Is. 9, 7 Dan. 2, 44 Fil. 2, 12
- Că Dumnezeul nostru este foc mistuitor. A 2 Lege 4, 24
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.