Ediția sinodală, București 1914

Efeseni 5

Îndemnări la vieața cea vrednică de sfințenia creștinului. A mustrà răul cu pilda, nu cu vorba. A se umpleà de Duh Sfânt, iar nu de vin și de necurăție. Sfaturi pentru cei căsătoriți.

  1. Fiți dar următori lui Dumnezeu, ca niște fii iubiți. γίνεσθε οὖν μιμηταὶ τοῦ θεοῦ, ὡς τέκνα ἀγαπητά,
  2. Și umblați întru dragoste, precum și Hristos ne-au iubit pre noi, și s’au dat pre sine pentru noi aducere și jertfă lui Dumnezeu întru miros cu bună mireazmă. καὶ περιπατεῖτε ἐν ἀγάπῃ, καθὼς καὶ ὁ Χριστὸς ἠγάπησεν ⸀ἡμᾶς καὶ παρέδωκεν ἑαυτὸν ὑπὲρ ⸀ἡμῶν προσφορὰν καὶ θυσίαν τῷ θεῷ εἰς ὀσμὴν εὐωδίας. Marc. 12, 31 Gal. 1, 4
  3. Iar curviea și toată necurățiea sau lăcomiea, nici să se numească întru voi, precum se cuvine sfinților; Πορνεία δὲ καὶ ⸂ἀκαθαρσία πᾶσα⸃ ἢ πλεονεξία μηδὲ ὀνομαζέσθω ἐν ὑμῖν, καθὼς πρέπει ἁγίοις, Col. 3, 5
  4. Și măscăriciunea, și vorba nebunească, și glumile, cari nu se cuvin; ci mai vârtos mulțămita. καὶ αἰσχρότης καὶ μωρολογία ἢ εὐτραπελία, ⸂ἃ οὐκ ἀνῆκεν⸃, ἀλλὰ μᾶλλον εὐχαριστία. Efes. 4, 29 Mat. 12, 36
  5. Că aceasta să știți, că tot curvarul sau necuratul sau lacomul, care este slujitor idolilor, n’are moștenire întru Împărățiea lui Hristos și Dumnezeu. τοῦτο γὰρ ⸀ἴστε γινώσκοντες ὅτι πᾶς πόρνος ἢ ἀκάθαρτος ἢ πλεονέκτης, ⸀ὅ ἐστιν εἰδωλολάτρης, οὐκ ἔχει κληρονομίαν ἐν τῇ βασιλείᾳ τοῦ Χριστοῦ καὶ θεοῦ. 1 Cor. 6, 9 Gal. 5, 21
  6. Nimeni să nu vă înșele pre voi cu cuvinte deșerte; că pentru acestea vine mâniea lui Dumnezeu preste fiii neascultărei. Μηδεὶς ὑμᾶς ἀπατάτω κενοῖς λόγοις, διὰ ταῦτα γὰρ ἔρχεται ἡ ὀργὴ τοῦ θεοῦ ἐπὶ τοὺς υἱοὺς τῆς ἀπειθείας. 2 Tes. 2, 3 Col. 3, 6 Rom. 1, 18 Mat. 24, 4
  7. Deci să nu vă faceți împreună părtași acestora. μὴ οὖν γίνεσθε συμμέτοχοι αὐτῶν·
  8. Că erați oarecând întunerec, iar acum sunteți lumină întru Domnul. ἦτε γάρ ποτε σκότος, νῦν δὲ φῶς ἐν κυρίῳ· ὡς τέκνα φωτὸς περιπατεῖτε, Efes. 2, 11 1 Tes. 5, 5 1 Petr. 2, 9
  9. Ca fiii luminei să umblați; că roada Duhului este întru toată bunătatea și dreptatea și adevărul; ὁ γὰρ καρπὸς τοῦ ⸀φωτὸς ἐν πάσῃ ἀγαθωσύνῃ καὶ δικαιοσύνῃ καὶ ἀληθείᾳ, Gal. 5, 22
  10. Cercând ce este bine plăcut Domnului, δοκιμάζοντες τί ἐστιν εὐάρεστον τῷ κυρίῳ· Rom. 12, 2
  11. Și să nu vă amestecați cu faptele cele fără de roadă ale întunerecului, ci mai vârtos să le defăimați. καὶ μὴ συγκοινωνεῖτε τοῖς ἔργοις τοῖς ἀκάρποις τοῦ σκότους, μᾶλλον δὲ καὶ ἐλέγχετε, Rom. 1, 24
  12. Că cele ce se fac întru ascuns de către dânșii, rușine este a le și grăì. τὰ γὰρ κρυφῇ γινόμενα ὑπ’ αὐτῶν αἰσχρόν ἐστιν καὶ λέγειν·
  13. Iar toate vădindu-se, de lumină se arată; că tot ce se arată, lumină este. τὰ δὲ πάντα ἐλεγχόμενα ὑπὸ τοῦ φωτὸς φανεροῦται, Ioan 3, 20
  14. Pentru aceea zice: deșteaptă-te cel ce dormi, și te scoală din morți, și te va luminà Hristos. πᾶν γὰρ τὸ φανερούμενον φῶς ἐστιν. διὸ λέγει· Ἔγειρε, ὁ καθεύδων, καὶ ἀνάστα ἐκ τῶν νεκρῶν, καὶ ἐπιφαύσει σοι ὁ Χριστός. Is. 60, 1
  15. Socotiți, drept aceea, cum să umblați cu pază, nu ca niște neînțelepți, ci ca cei înțelepți. Βλέπετε οὖν ⸂ἀκριβῶς πῶς⸃ περιπατεῖτε, μὴ ὡς ἄσοφοι ἀλλ’ ὡς σοφοί, Mat. 10, 16 Iac. 3, 13
  16. Răscumpărând vremea, că zilele rele sunt. ἐξαγοραζόμενοι τὸν καιρόν, ὅτι αἱ ἡμέραι πονηραί εἰσιν.
  17. Drept aceea, nu fiți nepricepuți, ci cunoscând ce este voea Domnului. διὰ τοῦτο μὴ γίνεσθε ἄφρονες, ἀλλὰ ⸀συνίετε τί τὸ θέλημα τοῦ κυρίου· Rom. 12, 2 1 Tes. 4, 3
  18. Și nu vă îmbătați de vin, întru care este curviea; ci vă umpleți de Duhul; καὶ μὴ μεθύσκεσθε οἴνῳ, ἐν ᾧ ἐστιν ἀσωτία, ἀλλὰ πληροῦσθε ἐν πνεύματι,
  19. Vorbind întru voi în psalmi și laude și cântări duhovnicești, lăudând și cântând întru inimele voastre Domnului; λαλοῦντες ⸀ἑαυτοῖς ψαλμοῖς καὶ ὕμνοις καὶ ᾠδαῖς πνευματικαῖς, ᾄδοντες καὶ ⸀ψάλλοντες τῇ καρδίᾳ ὑμῶν τῷ κυρίῳ, Col. 3, 16 Ps. 33, 1
  20. Mulțămind pururea pentru toate întru numele Domnului nostru Iisus Hristos, lui Dumnezeu și Tatălui; εὐχαριστοῦντες πάντοτε ὑπὲρ πάντων ἐν ὀνόματι τοῦ κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ τῷ θεῷ καὶ πατρί, Is. 63, 7 Col. 3, 7
  21. Plecați-vă unul altuia întru frica lui Dumnezeu. ὑποτασσόμενοι ἀλλήλοις ἐν φόβῳ Χριστοῦ.
  22. Femeilor, plecați-vă bărbaților voștri, ca Domnului. Αἱ γυναῖκες τοῖς ἰδίοις ⸀ἀνδράσιν ὡς τῷ κυρίῳ, Fac. 3, 16 Col. 3, 18 1 Petr. 3, 1
  23. Căci bărbatul este cap femeei, precum și Hristos este cap bisericei; și acesta este mântuitorul trupului. ὅτι ἀνήρ ἐστιν κεφαλὴ τῆς γυναικὸς ὡς καὶ ὁ Χριστὸς κεφαλὴ τῆς ἐκκλησίας, ⸀αὐτὸς σωτὴρ τοῦ σώματος. Efes. 1, 22 1 Cor. 11, 3
  24. Ci precum biserica se supune lui Hristos, așà și femeile bărbaților lor întru toate. ἀλλὰ ⸀ὡς ἡ ἐκκλησία ὑποτάσσεται τῷ Χριστῷ, οὕτως καὶ αἱ γυναῖκες ⸀τοῖς ἀνδράσιν ἐν παντί.
  25. Bărbaților, iubiți-vă femeile voastre, precum și Hristos au iubit biserica, și pre sine s’au dat pentru dânsa; Οἱ ἄνδρες, ἀγαπᾶτε τὰς ⸀γυναῖκας, καθὼς καὶ ὁ Χριστὸς ἠγάπησεν τὴν ἐκκλησίαν καὶ ἑαυτὸν παρέδωκεν ὑπὲρ αὐτῆς, Col. 3, 19
  26. Ca pre ea să o sfințească, curățindu-o cu baea apei prin cuvânt, ἵνα αὐτὴν ἁγιάσῃ καθαρίσας τῷ λουτρῷ τοῦ ὕδατος ἐν ῥήματι, Ioan 17, 17 3, 5
  27. Ca să o puie înainte pre ea luiș slăvită biserică, neavând întinăciune, nici prihană, sau altcevà de acest fel; ci ca să fie sfântă și fără de prihană. ἵνα παραστήσῃ ⸀αὐτὸς ἑαυτῷ ἔνδοξον τὴν ἐκκλησίαν, μὴ ἔχουσαν σπίλον ἢ ῥυτίδα ἤ τι τῶν τοιούτων, ἀλλ’ ἵνα ᾖ ἁγία καὶ ἄμωμος. 2 Cor. 11, 2 Col. 1, 22
  28. Așà sunt datori bărbații să’și iubească femeile lor ca și trupurile lor. Cel ce își iubește pre femeia sa, pre sine se iubește. οὕτως ὀφείλουσιν ⸀καὶ οἱ ἄνδρες ἀγαπᾶν τὰς ἑαυτῶν γυναῖκας ὡς τὰ ἑαυτῶν σώματα· ὁ ἀγαπῶν τὴν ἑαυτοῦ γυναῖκα ἑαυτὸν ἀγαπᾷ,
  29. Că nimeni niciodată nu și-a urît trupul său; ci îl hrănește și’l încălzește pre el, precum și Hristos biserica: οὐδεὶς γάρ ποτε τὴν ἑαυτοῦ σάρκα ἐμίσησεν, ἀλλὰ ἐκτρέφει καὶ θάλπει αὐτήν, καθὼς καὶ ὁ ⸀Χριστὸς τὴν ἐκκλησίαν,
  30. Că mădulări suntem ale trupului lui, din carnea lui și din oasele lui. ὅτι μέλη ἐσμὲν τοῦ σώματος ⸀αὐτοῦ. Rom. 12, 5 1 Cor. 6, 15
  31. Pentru aceea va lăsà omul pre tatăl său și pre muma sa, și se va lipì de femeia sa, și vor fi amândoi un trup. ἀντὶ τούτου καταλείψει ἄνθρωπος ⸀τὸν ⸀πατέρα καὶ ⸀τὴν μητέρα καὶ προσκολληθήσεται ⸂τῇ γυναικὶ⸃ αὐτοῦ, καὶ ἔσονται οἱ δύο εἰς σάρκα μίαν. Fac. 2, 24 Mat. 19, 5 1 Cor. 6, 15
  32. Taina aceasta mare este; iar eu zic de Hristos și de biserică. τὸ μυστήριον τοῦτο μέγα ἐστίν, ἐγὼ δὲ λέγω εἰς Χριστὸν καὶ εἰς τὴν ἐκκλησίαν.
  33. Deci dar și voi unul fieștecare așà să’și iubească pre femeia sa, ca pre sine; iar femeia să se teamă de bărbat. πλὴν καὶ ὑμεῖς οἱ καθ’ ἕνα ἕκαστος τὴν ἑαυτοῦ γυναῖκα οὕτως ἀγαπάτω ὡς ἑαυτόν, ἡ δὲ γυνὴ ἵνα φοβῆται τὸν ἄνδρα.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.