Ediția sinodală, București 1914

1 Timotei 5

Cum să se poarte cuviincios cu fiecare; văduvele, vârsta și povățuirea lor; cinstirea preoților. Despre hirotonie. Păcatele se vădesc.

  1. Pre cel bătrân să nu’l înfruntezi, ci îl îndeamnă ca pre un părinte; pre cei mai tineri ca pre niște frați; Lev. 19, 32
  2. Pre cele bătrâne ca pre niște maice, pre cele tinere ca pre niște surori, întru toată curățiea. Ioan 19, 27
  3. Pre văduve cinstește-le, pre cele ce sunt cu adevărat văduve.
  4. Iar dacă vre o văduvă are feciori sau nepoți, să se învețe întâiu a’și chivernisì casa sa întru buna credință, și să deà răsplătiri părinților; că aceasta este bună și primită înaintea lui Dumnezeu.
  5. Iar cea cu adevărat văduvă și singură, nădăjduește întru Dumnezeu, și se zăbovește întru rugăciuni și cereri noaptea și ziua. Lucà 2, 37 18, 1
  6. Iar ceea ce petrece întru desfătare, de vie este moartă. Rom 8, 13
  7. Și acestea poruncește, ca fără de prihană să fie. 1 Tim. 4, 11
  8. Iar dacă cinevà nu poartă grije de ai săi, și mai vârtos de ai casei sale, de credință s’a lepădat, și mai rău este decât cel necredincios. Gal. 6, 10 2 Tim. 3, 5
  9. Văduva să se aleagă nu mai puțin de șasezeci de ani, care a fost unui bărbat femeie,
  10. Întru fapte bune fiind mărturisită: de a crescut feciori, de a primit streini, de a spălat picioarele sfinților, de a ajutat celor necăjiți, de a urmat la tot lucrul bun. Evr. 13, 2
  11. Iar de văduvile cele tinere te ferește; căci când se înfierbântează împrotiva lui Hristos, vor să se mărite;
  12. Având osândă, căci credința cea dintâiu au lepădat.
  13. Împreună încă și fără de lucru a fi se învață, umblând din casă în casă; și nu numai fără de lucru, ci și limbute și iscoditoare, grăind cele ce nu se cade. Pilde 7, 11
  14. Drept aceea, voiu ca cele tinere să se mărite, fii să nască, case să chivernisească, ca să nu deà nici o pricină protivnicului spre ocară. 1 Cor. 7, 9
  15. Că iată unele s’au întors în urma satanei. 1 Tim. 1, 6
  16. Iar de are vre un credincios sau credincioasă văduve, să le ajute lor, și să nu se îngreuieze biserica; ca celor ce sunt cu adevărat văduve să le ajute.
  17. Preoții cei ce își țin bine dregătoriea, de îndoită cinste să se învrednicească, mai ales cei ce se ostenesc în cuvânt și întru învățătură. Rom. 12, 8
  18. Că zice scriptura: boului ce treieră să nu’i legi gura. Și: vrednic este lucrătorul de plata sa. A 2 Lege 25, 4 1 Cor. 9, 9 Lucà 10, 7
  19. Împrotiva preotului pâră nu primì, fără numai prin doi sau trei martori. Ioan 8, 17
  20. Pre cei ce păcătuesc, înaintea tuturor mustră’i, ca și ceilalți frică să aibă.
  21. Mărturisesc înaintea lui Dumnezeu și a Domnului Iisus Hristos și a îngerilor lui celor aleși, ca să păzești acestea fără de căutare în față, nimic făcând după înduplecare.
  22. Mâinile degrab să nu’ți pui pre nimeni, nici te face părtaș în păcate streine; pre tine curat te păzește. Fapt. 6, 6
  23. De acum nu mai beà apă, ci puțin vin primește pentru stomacul tău, și pentru cele dese slăbiciunile tale. Ps. 103, 16
  24. Ale unor oameni păcatele sunt arătate, mergând mai ’nainte la judecată, iar ale unora și în urmă vin.
  25. Așijderea și faptele cele bune arătate sunt, și cele ce sunt într’alt chip a se ascunde nu pot. Gal. 5, 22

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.