Ediția sinodală, București 1914

1 Petru 1

Mulțumire pentru mântuirea și nădejdea noastră în Hristos. Despre credința cea mântuitoare, vestită de proroci. Îndemnuri spre cuvioșie.

  1. Petru apostol al lui Iisus Hristos, nemernicilor celor aleși ai risipirei Pontului, Galatiei, Capadochiei, Asiei și Vitiniei. Πέτρος ἀπόστολος Ἰησοῦ Χριστοῦ ἐκλεκτοῖς παρεπιδήμοις διασπορᾶς Πόντου, Γαλατίας, Καππαδοκίας, Ἀσίας, καὶ Βιθυνίας, Ioan 7, 35
  2. După cea mai înainte cunoștință a lui Dumnezeu Tatălui, întru sfințirea Duhului, spre ascultarea și stropirea sângelui lui Iisus Hristos; dar vouă, și pace să se înmulțească. κατὰ πρόγνωσιν θεοῦ πατρός, ἐν ἁγιασμῷ πνεύματος, εἰς ὑπακοὴν καὶ ῥαντισμὸν αἵματος Ἰησοῦ Χριστοῦ· χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη πληθυνθείη. Rom. 8, 29
  3. Bine este cuvântat Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, carele după mare mila sa a doua oară ne-au născut pre noi spre nădejde vie prin învierea lui Iisus Hristos din morți. Εὐλογητὸς ὁ θεὸς καὶ πατὴρ τοῦ κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ, ὁ κατὰ τὸ πολὺ αὐτοῦ ἔλεος ἀναγεννήσας ἡμᾶς εἰς ἐλπίδα ζῶσαν δι’ ἀναστάσεως Ἰησοῦ Χριστοῦ ἐκ νεκρῶν, 2 Cor. 1, 3 Efes. 1, 3 Tit 3, 5 7
  4. Spre moștenire nestricăcioasă și nespurcată și neveștejită, păzită în ceruri pentru voi. εἰς κληρονομίαν ἄφθαρτον καὶ ἀμίαντον καὶ ἀμάραντον, τετηρημένην ἐν οὐρανοῖς εἰς ὑμᾶς 1 Petr. 5, 4
  5. Cari sunteți păziți cu puterea lui Dumnezeu prin credință spre mântuire gata a se arătà în vremea de apoi. τοὺς ἐν δυνάμει θεοῦ φρουρουμένους διὰ πίστεως εἰς σωτηρίαν ἑτοίμην ἀποκαλυφθῆναι ἐν καιρῷ ἐσχάτῳ. Ioan 10, 28 17, 11 Rom. 8, 18
  6. Întru care vă bucurați acum puțin, de se cuvine, necăjiți fiind întru multe feluri de ispite. ἐν ᾧ ἀγαλλιᾶσθε, ὀλίγον ἄρτι εἰ ⸀δέον λυπηθέντες ἐν ποικίλοις πειρασμοῖς, Rom. 5, 3 2 Cor. 4, 17 Iac. 1, 2
  7. Ca lămurirea credinței voastre, cea cu mult mai scumpă decât aurul cel pieritor, și prin foc lămurit, să se afle spre laudă și cinste și slavă întru arătarea lui Iisus Hristos; ἵνα τὸ δοκίμιον ὑμῶν τῆς πίστεως ⸀πολυτιμότερον χρυσίου τοῦ ἀπολλυμένου διὰ πυρὸς δὲ δοκιμαζομένου εὑρεθῇ εἰς ἔπαινον καὶ ⸂δόξαν καὶ τιμὴν⸃ ἐν ἀποκαλύψει Ἰησοῦ Χριστοῦ. Pilde 17, 3 Apoc. 3, 18
  8. Pre carele nevăzându’l, iubiți; întru carele acum nu privind, ci crezând, vă bucurați cu bucurie negrăită și prea slăvită; ὃν οὐκ ⸀ἰδόντες ἀγαπᾶτε, εἰς ὃν ἄρτι μὴ ὁρῶντες πιστεύοντες δὲ ⸀ἀγαλλιᾶσθε χαρᾷ ἀνεκλαλήτῳ καὶ δεδοξασμένῃ, Ioan 10, 29 2 Cor. 5, 7
  9. Luând sfârșitul credinței voastre, mântuirea sufletelor. κομιζόμενοι τὸ τέλος τῆς πίστεως ⸀ὑμῶν σωτηρίαν ψυχῶν. Rom. 6, 22
  10. Pentru care mântuire au căutat și au cercat prorocii, cari au prorocit de harul ce era să vie spre voi. Περὶ ἧς σωτηρίας ἐξεζήτησαν καὶ ἐξηραύνησαν προφῆται οἱ περὶ τῆς εἰς ὑμᾶς χάριτος προφητεύσαντες, Dan. 9, 23 Lucà 10, 24
  11. Cercetând, în care și în ce fel de vreme le arătà Duhul lui Hristos, care erà întru dânșii, mai înainte mărturisind de patimile lui Hristos și de slavele cele după aceea. ἐραυνῶντες εἰς τίνα ἢ ποῖον καιρὸν ἐδήλου τὸ ἐν αὐτοῖς πνεῦμα Χριστοῦ προμαρτυρόμενον τὰ εἰς Χριστὸν παθήματα καὶ τὰς μετὰ ταῦτα δόξας· Ps. 21, 7
  12. Cărora s’au descoperit, că nu lor însuși, ci nouă slujiau acestea, care acum s’au vestit vouă prin cei ce bine au vestit vouă întru Duhul Sfânt cel trimes din cer; spre care doresc îngerii să privească. οἷς ἀπεκαλύφθη ὅτι οὐχ ἑαυτοῖς ὑμῖν δὲ διηκόνουν αὐτά, ἃ νῦν ἀνηγγέλη ὑμῖν διὰ τῶν εὐαγγελισαμένων ⸀ὑμᾶς πνεύματι ἁγίῳ ἀποσταλέντι ἀπ’ οὐρανοῦ, εἰς ἃ ἐπιθυμοῦσιν ἄγγελοι παρακύψαι. Ier. 1, 17 Lucà 12, 35
  13. Pentru aceea încingând mijloacele cugetului vostru, trezindu-vă, desăvârșit nădăjduiți spre harul, care se aduce vouă prin arătarea lui Iisus Hristos; Διὸ ἀναζωσάμενοι τὰς ὀσφύας τῆς διανοίας ὑμῶν, νήφοντες τελείως, ἐλπίσατε ἐπὶ τὴν φερομένην ὑμῖν χάριν ἐν ἀποκαλύψει Ἰησοῦ Χριστοῦ.
  14. Ca fiii ascultării, neprefăcându-vă cu poftele cele mai dinainte ale necunoștinței voastre. ὡς τέκνα ὑπακοῆς, μὴ συσχηματιζόμενοι ταῖς πρότερον ἐν τῇ ἀγνοίᾳ ὑμῶν ἐπιθυμίαις, Rom. 12, 2
  15. Ci după sfântul carele v’a chemat pre voi, și voi fiți sfinți întru toată petrecerea; ἀλλὰ κατὰ τὸν καλέσαντα ὑμᾶς ἅγιον καὶ αὐτοὶ ἅγιοι ἐν πάσῃ ἀναστροφῇ γενήθητε, Lucà 1, 75
  16. Căci scris este: fiți sfinți, că eu sfânt sunt. διότι γέγραπται ⸀ὅτι Ἅγιοι ⸀ἔσεσθε, ὅτι ἐγὼ ⸀ἅγιος. Lev. 11, 44 Ps. 70, 25
  17. Și dacă chemați Tată pre cel ce judecă fără de alegerea fețelor după lucrul fiecăruia, întru frică vremea vieței voastre să o petreceți; Καὶ εἰ πατέρα ἐπικαλεῖσθε τὸν ἀπροσωπολήμπτως κρίνοντα κατὰ τὸ ἑκάστου ἔργον, ἐν φόβῳ τὸν τῆς παροικίας ὑμῶν χρόνον ἀναστράφητε· Fapt. 17, 31
  18. Știind că nu cu argint sau cu aur care se strică, v’ați izbăvit de petrecerea voastră cea deșartă, care erà dela părinți dată; εἰδότες ὅτι οὐ φθαρτοῖς, ἀργυρίῳ ἢ χρυσίῳ, ἐλυτρώθητε ἐκ τῆς ματαίας ὑμῶν ἀναστροφῆς πατροπαραδότου, 1 Cor. 6, 20 1 Petr. 4, 3
  19. Ci cu scumpul sânge al lui Hristos, ca al unui miel nevinovat și nespurcat; ἀλλὰ τιμίῳ αἵματι ὡς ἀμνοῦ ἀμώμου καὶ ἀσπίλου Χριστοῦ,
  20. Care erà cunoscut mai înainte de întemeierea lumei, dar s’au arătat în anii cei mai de apoi pentru voi προεγνωσμένου μὲν πρὸ καταβολῆς κόσμου, φανερωθέντος δὲ ἐπ’ ⸀ἐσχάτου τῶν χρόνων δι’ ὑμᾶς Rom. 16, 25
  21. Cei ce printr’însul ați crezut întru Dumnezeu, carele l-au învieat pre el din morți, și i-au dat lui slavă; ca credința voastră și nădejdea să fie întru Dumnezeu. τοὺς δι’ αὐτοῦ ⸀πιστοὺς εἰς θεὸν τὸν ἐγείραντα αὐτὸν ἐκ νεκρῶν καὶ δόξαν αὐτῷ δόντα, ὥστε τὴν πίστιν ὑμῶν καὶ ἐλπίδα εἶναι εἰς θεόν. Ioan 14, 6 Fapt. 3, 15
  22. Curățind sufletele voastre cu ascultarea adevărului prin Duhul, spre nefățarnică iubire de frați, din inimă curată iubiți-vă unul pre altul cu deadinsul; Τὰς ψυχὰς ὑμῶν ἡγνικότες ἐν τῇ ὑπακοῇ τῆς ⸀ἀληθείας εἰς φιλαδελφίαν ἀνυπόκριτον ⸀ἐκ καρδίας ἀλλήλους ἀγαπήσατε ἐκτενῶς,
  23. Fiind născuți a doua oară, nu din sămânță stricăcioasă, ci din nestricăcioasă, prin cuvântul lui Dumnezeu celui viu și carele petrece în veac ἀναγεγεννημένοι οὐκ ἐκ σπορᾶς φθαρτῆς ἀλλὰ ἀφθάρτου, διὰ λόγου ζῶντος θεοῦ καὶ ⸀μένοντος·
  24. Pentrucă tot trupul este ca iarba, și toată mărirea omului ca floarea ierbei. Uscatu-s’a iarba, și floarea ei a căzut; διότι πᾶσα σὰρξ ὡς χόρτος, καὶ πᾶσα δόξα ⸀αὐτῆς ὡς ἄνθος χόρτου· ἐξηράνθη ὁ χόρτος, καὶ τὸ ⸀ἄνθος ἐξέπεσεν· Ps. 101, 12 102, 15 Is. 40, 6 Iac. 1, 10
  25. Iar cuvântul Domnului rămâne în veac. Și acesta este cuvântul cel ce bine s’au vestit întru voi. τὸ δὲ ῥῆμα κυρίου μένει εἰς τὸν αἰῶνα. τοῦτο δέ ἐστιν τὸ ῥῆμα τὸ εὐαγγελισθὲν εἰς ὑμᾶς.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.