Ediția sinodală, București 1914

Sirah 17

Numărarea binefacerilor lui Dumnezeu și îndemnarea spre pocăință.

  1. Domnul au făcut din pământ pre om și iarăși l-au întors în pământ. Fac. 1, 27 5, 1
  2. Zile cu număr și vreme i-au dat lui și i-au dat lui stăpânire preste cele ce sunt pre pământ.
  3. După cuviința lor i-au îmbrăcat pre ei cu vîrtute și după chipul său i-au făcut pre ei.
  4. Și au pus frica lui preste tot trupul și l-au făcut domn hiarelor și pasărilor.
  5. Sfat și limbă, ochi, urechi și inimă le-au dat lor ca să socotească.
  6. Cu știința înțelegerii i-au umplut pre ei, și bune și rele le-au arătat lor. Fac. 2, 18
  7. Pus-au ochiul său preste inimile lor, ca să le arate lor mărimea lucrurilor sale.
  8. Și numele sfințeniei vor lăudà, ca să grăiască mărimea lucrurilor lui.
  9. Pusu-le-au lor știință și legea vieții le-au dat lor moștenire.
  10. Legătură veșnică au făcut cu ei și judecățile sale le-au arătat lor.
  11. Mărimea slavei sale au văzut ochii lor și mărirea glasului său a auzit urechea lor.
  12. Și le-au zis lor: feriți-vă de toată nedreptatea, și au poruncit lor unuia fiecăruia pentru de aproapele său.
  13. Căile lor înaintea lui sunt pururea, nu se vor ascunde dela ochii lui.
  14. Fiecărui neam au pus povățuitor și partea Domnului Israil este. Romani 13, 1
  15. Toate lucrurile lor, ca soarele sunt înaintea lui; și ochii lui neîncetați preste căile lor.
  16. Nu sunt ascunse nedreptățile lor înaintea lui, și toate păcatele lor sunt înaintea Domnului.
  17. Milostenia bărbatului este ca o pecete cu el, și mulțămita omului ca lumina ochiului o va păzì.
  18. După aceea se va sculà și va răsplătì lor, și răsplătirea lor în capul lor o va întoarce.
  19. Însă celor ce se pocăesc le-au dat întoarcere, și pre cei ce slăbesc îi îndeamnă la răbdare. Matei 25, 35
  20. Întoarce-te la Domnul și părăsește păcatele, roagă-te înaintea feții lui și împuținează sminteala ta. Psalm 6, 6
  21. Sârguește către cel prea înalt și te întoarce dela nedreptate și foarte te scârbește de lucrul urît. Isaia 38, 19
  22. Pre cel prea înalt, cine’l va lăudà în iad? În locul celor vii și acelor ce dau mărturisire?
  23. Dela cel mort, ca dela cel ce nu este a pierit mărturisirea. Cel viu și sănătos va lăudà pre Domnul.
  24. Cât este de mare milostivirea Domnului, și mila spre cei ce se întorc la el.
  25. Că nu pot toate să fie întru oameni; că nu este nemuritor fiul omului.
  26. Ce este mai luminos decât soarele? Și acesta scade; și ce este rău, va gândì trupul și sângele.
  27. El privește puterea înălțimei cerului, și toți oamenii sunt pământ și cenușe.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.