Ediția sinodală, București 1914

Sirah 18

Milostivirea și îndelungă răbdarea lui Dumnezeu; cumpătarea în vorbe și ferirea de poftele rele.

  1. Cel ce trăește în veac, au zidit toate de obște.
  2. Domnul singur este drept.
  3. Nimănui n’au făcut putere, ca să vestească lucrurile lui, și cine va cercà slava lui?
  4. Puterea slavei lui, cine o va numărà? Și cine va adaoge a grăì milele lui?
  5. Nu pot împuținà, nici a adaoge, nici a cercà minunile Domnului.
  6. Când va sfârșì omul, atunci va începe, și când va încetà, atunci nu va fì.
  7. Ce este omul, și ce este folosul lui? Ce este binele lui, și ce este răul lui?
  8. Numărul zilelor omului mult o sută de ani. Ps. 89, 10
  9. Ca o picătură de apă din mare și ca un grăunț de nisip, așà sunt de puțini anii în ziua veacului. Iov 15, 10
  10. Pentru aceea lor îndelung răbdător este Domnul, și au vărsat preste ei mila sa.
  11. Văzut-au, și au cunoscut pierirea lor, că rea este; pentru aceea au înmulțit milostivirea sa.
  12. Mila omului către aproapele său, iar mila Domnului preste tot trupul.
  13. Mustrând și certând și învățând, și întorcând ca un păstor turma sa.
  14. Pre cei ce primesc învățătura îi miluește, și pre cei ce se sârguesc spre judecățile lui.
  15. Fiule! În cele bune nu dà plângere, și în toată darea nu dà întristarea cuvintelor.
  16. Au nu roua răcorește căldura? Așà mai bun este cuvântul decât darea.
  17. Au nu este mai bun cuvântul decât darea cea bună? Și amândouă sunt la omul cel plin de dar.
  18. Nebunul cu nemulțămire impută, și darul celui pismaș slăbește ochii lui.
  19. Mai ’nainte de ce vorbești, învață, și mai ’nainte de boală te grijește.
  20. Mai ’nainte de judecată ispitește-te pre tine, și în ceasul cercetării vei aflà milă. 1 Corint. 11, 28
  21. Mai ’nainte de boală smerește-te, și în vremea păcatelor arată întoarcere.
  22. Nu te împiedecà a plinì făgăduința în vreme bună, și nu așteptà până la moarte să te îndreptezi. Luca 18, 1 1 Tesal. 5, 17
  23. Mai ’nainte de ce făgăduești, te gătește pre tine, și nu fii ca omul cel ce ispitește pre Domnul.
  24. Adu’ți aminte de mâniea cea din ziua sfârșitului, și de vremea izbândei, când va întoarce Dumnezeu fața.
  25. Adu’ți aminte de foamete în vremea săturării, și de sărăcie și lipsă în zilele avuției.
  26. De dimineața până seara se schimbă vremea, și toate sunt grabnice înaintea Domnului.
  27. Omul înțelept, întru toate se va teme, și în zilele păcatelor se va ferì de greșală.
  28. Tot cel înțelegător cunoaște înțelepciunea, și celui ce o a aflat pre ea va dà mărturisire.
  29. Cei înțelepți la cuvinte și ei s’au înțelepțit, și au plouat pilde alese.
  30. După poftele tale nu merge, și de către poftele tale te întoarce. Rom. 6, 12 13, 13 14
  31. De vei dà sufletului tău plăcerea poftei, te va face pre tine bucurie vrăjmașilor tăi.
  32. Nu te veselì cu multă desfătăciune, nici te legà cu îngreunarea ei.
  33. Nu te face sărac făcând ospețe din împrumutare, când n’ai nimic în pungă.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.