Ediția sinodală, București 1914

Romani 13

Sfătuire la supunere, dragoste și alte fapte bune.

  1. Tot sufletul să se supue stăpânirilor celor mai înalte. Că nu este stăpânire fără numai dela Dumnezeu, și stăpâniile care sunt, dela Dumnezeu sunt rânduite. Πᾶσα ψυχὴ ἐξουσίαις ὑπερεχούσαις ὑποτασσέσθω, οὐ γὰρ ἔστιν ἐξουσία εἰ μὴ ὑπὸ θεοῦ, αἱ δὲ ⸀οὖσαι ⸀ὑπὸ θεοῦ τεταγμέναι εἰσίν. 1 Petru 2, 13 Tit 3, 1
  2. Pentru aceea cel ce se împrotivește stăpânirei, rânduielei lui Dumnezeu se împrotivește; și cari se împrotivesc, judecată își vor luà loruși. ὥστε ὁ ἀντιτασσόμενος τῇ ἐξουσίᾳ τῇ τοῦ θεοῦ διαταγῇ ἀνθέστηκεν, οἱ δὲ ἀνθεστηκότες ἑαυτοῖς κρίμα λήμψονται.
  3. Că dregătorii nu sunt frică faptelor celor bune, ci celor rele. Iar voiești să nu’ți fie frică de stăpânire? Fă bine și vei aveà laudă dela dânsa; οἱ γὰρ ἄρχοντες οὐκ εἰσὶν φόβος ⸂τῷ ἀγαθῷ ἔργῳ⸃ ἀλλὰ ⸂τῷ κακῷ⸃. θέλεις δὲ μὴ φοβεῖσθαι τὴν ἐξουσίαν; τὸ ἀγαθὸν ποίει, καὶ ἕξεις ἔπαινον ἐξ αὐτῆς· Lucà 22, 25 1 Petr. 2, 14
  4. Că slujitor al lui Dumnezeu este ție spre bine. Iar de faci rău, teme-te; că nu în zadar poartă sabia; că slujitor al lui Dumnezeu este, izbânditor spre mânie celui ce face răul. θεοῦ γὰρ διάκονός ἐστιν σοὶ εἰς τὸ ἀγαθόν. ἐὰν δὲ τὸ κακὸν ποιῇς, φοβοῦ· οὐ γὰρ εἰκῇ τὴν μάχαιραν φορεῖ· θεοῦ γὰρ διάκονός ἐστιν, ἔκδικος εἰς ὀργὴν τῷ τὸ κακὸν πράσσοντι.
  5. Pentru aceea trebue să vă supuneți, nu numai pentru mânia, ci și pentru știința. διὸ ἀνάγκη ὑποτάσσεσθαι, οὐ μόνον διὰ τὴν ὀργὴν ἀλλὰ καὶ διὰ τὴν συνείδησιν,
  6. Că pentru aceasta și dăjdii dați; că slujitori ai lui Dumnezeu sunt, spre însăș aceasta îndeletnicindu-se διὰ τοῦτο γὰρ καὶ φόρους τελεῖτε, λειτουργοὶ γὰρ θεοῦ εἰσιν εἰς αὐτὸ τοῦτο προσκαρτεροῦντες.
  7. Dați dar tuturor cele ce sunt cu datorie: celui cu dajdia, dajdie; celui cu dijma, dijmă; celui cu frica frică; celui cu cinstea, cinste. ⸀ἀπόδοτε πᾶσι τὰς ὀφειλάς, τῷ τὸν φόρον τὸν φόρον, τῷ τὸ τέλος τὸ τέλος, τῷ τὸν φόβον τὸν φόβον, τῷ τὴν τιμὴν τὴν τιμήν. Mat. 22, 21
  8. Nimănui cu nimic nu fiți datori, fără numai cu a iubi unul pre altul; că cel ce iubește pre altul, legea a împlinit. Μηδενὶ μηδὲν ὀφείλετε, εἰ μὴ τὸ ⸂ἀλλήλους ἀγαπᾶν⸃· ὁ γὰρ ἀγαπῶν τὸν ἕτερον νόμον πεπλήρωκεν. Gal. 5, 14 Col. 3, 14 1 Tim. 1, 5
  9. Pentrucă aceea: să nu curvești, să nu ucizi, să nu furi, să nu fii mărturie mincinoasă, să nu poftești; și oricare altă poruncă, într’acest cuvânt se cuprinde adecă: să iubești pre vecinul tău ca însuți pre tine. τὸ γάρ· Οὐ μοιχεύσεις, Οὐ φονεύσεις, Οὐ κλέψεις, Οὐκ ἐπιθυμήσεις, καὶ εἴ τις ἑτέρα ἐντολή, ἐν ⸂τῷ λόγῳ τούτῳ⸃ ἀνακεφαλαιοῦται, ⸂ἐν τῷ⸃· Ἀγαπήσεις τὸν πλησίον σου ὡς σεαυτόν. Marcu 12, 31
  10. Dragostea nu lucrează rău vecinului; drept aceea plinirea legei este dragostea. ἡ ἀγάπη τῷ πλησίον κακὸν οὐκ ἐργάζεται· πλήρωμα οὖν νόμου ἡ ἀγάπη. 1 Cor. 13, 4
  11. Și aceasta, știind vremea, că acum vreme este noi din somn să ne sculăm; că mai aproape este nouă mântuirea acum decât când am crezut. Καὶ τοῦτο εἰδότες τὸν καιρόν, ὅτι ὥρα ⸂ἤδη ὑμᾶς⸃ ἐξ ὕπνου ἐγερθῆναι, νῦν γὰρ ἐγγύτερον ἡμῶν ἡ σωτηρία ἢ ὅτε ἐπιστεύσαμεν. 2 Cor. 6, 2 Efes. 5, 14 1 Tes. 5, 6
  12. Că noaptea a trecut, iar ziua s’a apropiat; să lepădăm dar lucrurile întunerecului, și să ne îmbrăcăm în arma luminei. ἡ νὺξ προέκοψεν, ἡ δὲ ἡμέρα ἤγγικεν. ⸀ἀποβαλώμεθα οὖν τὰ ἔργα τοῦ σκότους, ⸂ἐνδυσώμεθα δὲ⸃ τὰ ὅπλα τοῦ φωτός. 1 Ioan 5, 5 Efes. 5, 11
  13. Ca ziua, cu bun chip să umblăm, nu în ospețe și în beții, nu întru curvii și întru fapte de rușine, nu întru pricire și pismă. ὡς ἐν ἡμέρᾳ εὐσχημόνως περιπατήσωμεν, μὴ κώμοις καὶ μέθαις, μὴ κοίταις καὶ ἀσελγείαις, μὴ ἔριδι καὶ ζήλῳ, Luc. 21, 34 Efes. 5, 18 Iac. 3, 14
  14. Ci vă îmbrăcați întru Domnul nostru Iisus Hristos, și purtarea de grije a trupului să nu o faceți spre pofte. ἀλλὰ ἐνδύσασθε τὸν κύριον Ἰησοῦν Χριστόν, καὶ τῆς σαρκὸς πρόνοιαν μὴ ποιεῖσθε εἰς ἐπιθυμίας. Gal. 3, 27 Col. 3, 10

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.