Ediția sinodală, București 1914

Romani 12

Sfătuire pentru fapta bună cea către Dumnezeu și către oameni.

  1. Rogu-vă dar pre voi, fraților, pentru îndurările lui Dumnezeu, să vă puneți înainte trupurile voastre jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, slujba voastră cea cuvântătoare. Παρακαλῶ οὖν ὑμᾶς, ἀδελφοί, διὰ τῶν οἰκτιρμῶν τοῦ θεοῦ παραστῆσαι τὰ σώματα ὑμῶν θυσίαν ζῶσαν ἁγίαν ⸂εὐάρεστον τῷ θεῷ⸃, τὴν λογικὴν λατρείαν ὑμῶν· Rom. 6, 13 1 Tesal. 4, 3
  2. Și să nu vă asemănați chipului veacului acestuia; ci vă schimbați la față întru înnoirea minței voastre, ca să cunoașteți voi care este voia lui Dumnezeu cea bună și plăcută și deplin. καὶ μὴ ⸀συσχηματίζεσθε τῷ αἰῶνι τούτῳ, ἀλλὰ ⸀μεταμορφοῦσθε τῇ ἀνακαινώσει τοῦ ⸀νοός, εἰς τὸ δοκιμάζειν ὑμᾶς τί τὸ θέλημα τοῦ θεοῦ, τὸ ἀγαθὸν καὶ εὐάρεστον καὶ τέλειον. Efes. 4, 23
  3. Că zic, prin darul ce mi s’a dat mie, tuturor celor ce sunt întru voi, a nu cugetà înalt afară decât li se cade a cugetà; ci a cugetà spre a fi cu mintea întreagă, precum fiecăruia au împărțit Dumnezeu măsura credinței. Λέγω γὰρ διὰ τῆς χάριτος τῆς δοθείσης μοι παντὶ τῷ ὄντι ἐν ὑμῖν μὴ ὑπερφρονεῖν παρ’ ὃ δεῖ φρονεῖν, ἀλλὰ φρονεῖν εἰς τὸ σωφρονεῖν, ἑκάστῳ ὡς ὁ θεὸς ἐμέρισεν μέτρον πίστεως. 1 Cor. 7, 17
  4. Că precum într’un trup multe mădulări avem, și mădulările n’au toate o lucrare; καθάπερ γὰρ ἐν ἑνὶ σώματι ⸂πολλὰ μέλη⸃ ἔχομεν, τὰ δὲ μέλη πάντα οὐ τὴν αὐτὴν ἔχει πρᾶξιν, 1 Cor. 12, 12
  5. Într’acestaș chip noi, cei mulți, un trup suntem întru Hristos, și fiecare unul altuia mădulare. οὕτως οἱ πολλοὶ ἓν σῶμά ἐσμεν ἐν Χριστῷ, ⸀τὸ δὲ καθ’ εἷς ἀλλήλων μέλη.
  6. Și având daruri de multe feluri după harul care este dat nouă, ori prorocie, după măsura credinței; ἔχοντες δὲ χαρίσματα κατὰ τὴν χάριν τὴν δοθεῖσαν ἡμῖν διάφορα, εἴτε προφητείαν κατὰ τὴν ἀναλογίαν τῆς πίστεως, Efes. 4, 11
  7. Ori slujbă întru slujbă, ori cela ce învață, întru învățătură; εἴτε διακονίαν ἐν τῇ διακονίᾳ, εἴτε ὁ διδάσκων ἐν τῇ διδασκαλίᾳ,
  8. Ori cel ce mângâie, întru mângâiere; cel ce dăruește întru nevicleșug; cel ce este ispravnic, întru osârdie; cel ce miluește, întru buna voință. εἴτε ὁ παρακαλῶν ἐν τῇ παρακλήσει, ὁ μεταδιδοὺς ἐν ἁπλότητι, ὁ προϊστάμενος ἐν σπουδῇ, ὁ ἐλεῶν ἐν ἱλαρότητι. Mat. 6, 2
  9. Dragostea nefățarnică. Urînd răul și lipindu-vă de lucru bun. Ἡ ἀγάπη ἀνυπόκριτος. ἀποστυγοῦντες τὸ πονηρόν, κολλώμενοι τῷ ἀγαθῷ· 1 Tim. 1, 5 Ps. 96, 11
  10. Cu dragoste frățească unul pre altul iubind; cu cinstea unul pre altul mai mare făcând; τῇ φιλαδελφίᾳ εἰς ἀλλήλους φιλόστοργοι, τῇ τιμῇ ἀλλήλους προηγούμενοι,
  11. Cu osârdia nelenevoși, cu duhul arzând, Domnului slujind. τῇ σπουδῇ μὴ ὀκνηροί, τῷ πνεύματι ζέοντες, τῷ κυρίῳ δουλεύοντες, Rom. 14, 18 16, 18
  12. Întru nădejde bucurându-vă, întru necaz răbdând, întru rugăciune îngăduind; τῇ ἐλπίδι χαίροντες, τῇ θλίψει ὑπομένοντες, τῇ προσευχῇ προσκαρτεροῦντες, Col. 4, 2
  13. În trebuințele sfinților părtași fiind; iubirea de streini urmând. ταῖς χρείαις τῶν ἁγίων κοινωνοῦντες, τὴν φιλοξενίαν διώκοντες.
  14. Binecuvântați pre cei ce vă gonesc pre voi; binecuvântați și nu osândiți. εὐλογεῖτε τοὺς ⸀διώκοντας, εὐλογεῖτε καὶ μὴ καταρᾶσθε. Mat. 5, 44 1 Cor. 4, 12
  15. Bucurați-vă cu cei ce se bucură, și plângeți cu cei ce plâng. χαίρειν μετὰ ⸀χαιρόντων, κλαίειν μετὰ κλαιόντων.
  16. Aceeaș unul către altul cugetând, nu cele înalte cugetând, ci cu cei smeriți împreună purtându-vă. Nu fiți înțelepți întru voi înși-vă. τὸ αὐτὸ εἰς ἀλλήλους φρονοῦντες, μὴ τὰ ὑψηλὰ φρονοῦντες ἀλλὰ τοῖς ταπεινοῖς συναπαγόμενοι. μὴ γίνεσθε φρόνιμοι παρ’ ἑαυτοῖς. Rom. 15, 5
  17. Nimănui rău pentru rău răsplătind; făcând purtare de grije de cele bune înaintea tuturor oamenilor. μηδενὶ κακὸν ἀντὶ κακοῦ ἀποδιδόντες· προνοούμενοι καλὰ ἐνώπιον πάντων ἀνθρώπων· Pild. 3, 4 2 Cor. 8, 21
  18. De este cu putință, în cât este despre voi, cu toți oamenii având pace. εἰ δυνατόν, τὸ ἐξ ὑμῶν μετὰ πάντων ἀνθρώπων εἰρηνεύοντες·
  19. Nu vă izbândiți singuri vouă iubiților, ci dați loc mâniei; că scris este: a mea este izbânda; eu voiu răsplătì, zice Domnul. μὴ ἑαυτοὺς ἐκδικοῦντες, ἀγαπητοί, ἀλλὰ δότε τόπον τῇ ὀργῇ, γέγραπται γάρ· Ἐμοὶ ἐκδίκησις, ἐγὼ ἀνταποδώσω, λέγει κύριος. A 2 Lege 32, 35 Evr. 10, 30
  20. Drept aceea de flămânzește vrăjmașul tău, dă’i lui pâine; de însetează, adapă’l pre el; că aceasta făcând cărbuni de foc grămădești pre capul lui. ⸂ἀλλὰ ἐὰν⸃ πεινᾷ ὁ ἐχθρός σου, ψώμιζε αὐτόν· ἐὰν διψᾷ, πότιζε αὐτόν· τοῦτο γὰρ ποιῶν ἄνθρακας πυρὸς σωρεύσεις ἐπὶ τὴν κεφαλὴν αὐτοῦ. Pild. 25, 22 23
  21. Nu te biruì de rău, ci biruește cu binele pre rău. μὴ νικῶ ὑπὸ τοῦ κακοῦ, ἀλλὰ νίκα ἐν τῷ ἀγαθῷ τὸ κακόν.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.