Ediția sinodală, București 1914

Matei 13

Pilda semănătorului și alte pilde pentru împărăția cerurilor.

  1. Și în ziua aceea ieșind Iisus din casă, ședeà lângă mare. Marcu 4, 1
  2. Și s’au adunat la dânsul noroade multe, încât i-au fost lui a intrà în corabie să șeadă; și tot norodul stà pre țărmurile mărei.
  3. Și le-au grăit lor multe, în pilde, zicând: iată, a ieșit semănătorul să seamene sămânța sa. Luc. 8, 4
  4. Și semănând el, unele au căzut lângă cale, și au venit pasările și le-au mâncat pre ele.
  5. Iar altele au căzut pre petriș, unde n’aveau pământ mult, și îndată au răsărit, pentru căci n’aveau pământ adânc;
  6. Și răsărind soarele, s’au pălit, și pentru că n’aveau rădăcină, s’au uscat.
  7. Iar altele au căzut în spini, și au crescut spinii și le-au înnecat pre ele.
  8. Iar altele au căzut pre pământ bun și au dat roadă: una adecă o sută, iar alta șasezeci, iar alta treizeci.
  9. Cela ce are urechi de auzit, auză.
  10. Și apropiindu-se ucenicii au zis lui: pentruce în pilde grăiești lor?
  11. Iar el răspunzând au zis lor: pentrucă vouă s’a dat a ștì tainele împărăției cerurilor, iar acelora nu s’a dat.
  12. Că cela ce are, i se va dà lui și îi va prisosì; iar cela ce n’are, și ceeace are se va luà dela dânsul. Matei 25, 29 Luc. 8, 18
  13. Pentru aceasta în pilde grăiesc lor, că văzând nu văd, și auzind nu aud, nici înțeleg. Luc. 8, 10
  14. Și se împlinește întru dânșii prorocia lui Isaia, ce zice: cu auzul veți auzì și nu veți înțelege, și privind veți privì și nu veți vedeà. Is. 6, 9 Ioan 12, 40 Fapt. 28, 26
  15. Că s’a îngroșat inima norodului acestuia, și cu urechile greu au auzit, și ochii lor și-au închis, ca nu cumvà să vadă cu ochii și cu urechile să audă și cu inima să înțeleagă, și să se întoarcă și să’i vindec pre ei.
  16. Iar ochii voștri fericiți sunt că văd, și urechile voastre că aud. Luc. 10, 23
  17. Că amin grăesc vouă: că mulți proroci și drepți au dorit să vadă cele ce vedeți voi și n’au văzut, și să audă cele ce auziți și n’au auzit.
  18. Deci, voi ascultați pilda semănătorului: Marcu 4, 14 Luc. 8, 11
  19. Dela tot cela ce aude cuvântul împărăției și nu’l înțelege, vine vicleanul și răpește ceea ce este semănat în inima lui. Aceasta este cea semănată lângă cale.
  20. Iar cea semănată pre pietriș, acesta este care aude cuvântul și îndată cu bucurie îl primește, Is. 58. 2
  21. Însă n’are rădăcină întru sine, ci este până la o vreme, iar făcându-se necaz, sau goană pentru cuvânt, îndatăși se smintește.
  22. Iar cea semănată în spini, acesta este care aude cuvântul, dar grija veacului acestuia și înșelăciunea bogăției înneacă cuvântul și neroditor se face.
  23. Iar cea semănată în pământ bun, acesta este care aude cuvântul și’l înțelege, care aduce roadă și face: unul o sută, iar altul șeasezeci, iar altul treizeci.
  24. Altă pildă le-a pus lor înainte, zicând: asemănatu-s’a împărăția cerurilor, omului care a semănat sămânță bună în țarina sa.
  25. Dar dormind oamenii, a venit vrăjmașul lui și a semănat zizanii între grâu și s’a dus.
  26. Iar dacă a crescut iarba și a făcut roadă, atunci s’au arătat și zizaniile.
  27. Și venind slugile stăpânului casei, i-au zis lui: Doamne, au n’ai semănat sămânță bună în țarina ta? Dar de unde are zizanii?
  28. Iar el le-a zis lor: un om vrăjmaș a făcut aceasta. Iar slugile au zis lui: vreà-vei dar să mergem să le plivim.
  29. Iar el au zis lor: ba, ca nu cumvà plivind zizaniile să rupeți și grâul împreună cu dânsele.
  30. Lăsați să crească amândouă împreună până la seceriș, și atunci, la vremea secerișului voiu zice secerătorilor: pliviți întâiu zizaniile și le legați snopi, ca să le ardem pre dânsele, iar grâul îl adunați în jitnița mea.
  31. Altă pildă le-au pus lor înainte, zicând: asemenea este împărăția cerurilor, grăunțului de muștar, pre care luându’l omul, l-a semănat în țarina sa, Marcu 4, 31 Luc. 13, 19
  32. Care este mai mic decât toate semințele, iar dacă crește este mai mare decât toate buruenile și se face copac, în cât vin pasările cerului și se sălășluesc în ramurile lui.
  33. Altă pildă au grăit lor: asemenea este împărăția cerurilor, aluatului, pre care luându’l muierea l-a ascuns în trei măsuri de făină, până ce s’a dospit toată. Luc. 13, 21
  34. Acestea toate au grăit Iisus noroadelor, în pilde, și fără de pilde nu grăià lor. Marcu 4, 33
  35. Ca să se plinească ceea ce s’a grăit prin prorocul ce zice: deschide-voiu în pilde gura mea, spune-voiu cele ascunse din începutul lumei. Psalm 77, 2
  36. Atunci lăsând Iisus noroadele au venit în casă.
  37. Și s’au apropiat către dânsul ucenicii lui, zicând: spune nouă pilda zizaniilor din țarină.
  38. Iar el răspunzând, au zis lor: cela ce a semănat sămânța cea bună, este Fiul Omului; 1 Cor. 3, 9
  39. Iar țarina este lumea; iar sămânța cea bună, aceștia sunt fii împărăției; iar zizaniile sunt fii celui viclean;
  40. Iar vrăjmașul cel ce le-a semănat pre dânsele, este diavolul, iar secerișul este sfârșitul veacului; iar secerătorii sunt îngerii. Deci, cum se adună zizaniile și se ard cu foc, așà va fi la sfârșitul veacului acestuia. Apoc. 14, 15
  41. Va trimite Fiul Omului pre îngerii săi și vor adunà dintru împărăția lui pre toate smintelele și pre cei ce fac fărădelegea. Matei 25, 32
  42. Și’i vor aruncà pre ei în cuptorul cel de foc; acolo va fi plânsul și scârșnirea dinților. Matei 8, 12 22, 13
  43. Atunci drepții vor strălucì ca soarele întru împărăția Tatălui lor. Cela ce are urechi de auzit, audă. Dan. 12, 3
  44. Iarăși, asemenea este împărăția cerurilor, cu comoara ascunsă în țarină, pe care aflând-o omul, o a ascuns, și de bucuria ei merge și toate câte are le vinde și cumpără țarina aceea. Matei 16, 24 Filip. 3, 7
  45. Iarăși, asemenea este împărăția cerurilor, omului neguțător, ce caută mărgăritare bune.
  46. Care aflând un mărgăritar de mult preț, mergând a vândut toate câte avea și l-a cumpărat pre el. Pild. 8, 10
  47. Iarăși, asemenea este împărăția cerurilor, năvodului, care s’a aruncat în mare și a adunat tot felul de pești;
  48. Pre care după ce s’a umplut, scoțându’l la margine și șezând, au ales pre cei buni în vase, iar pre cei răi i-au lepădat afară.
  49. Așà va fi la sfârșitul veacului. Vor ieșì îngerii și vor despărțì pre cei răi din mijlocul celor drepți. Matei 25, 34 Marc. 13, 27
  50. Și’i vor aruncà pre ei în cuptorul cel de foc; acolo va fi plângerea și scârșnirea dinților.
  51. Grăit-au lor Iisus: Înțeles-ați acestea toate? Zis-au lui: așà, Doamne.
  52. Iar el le-au zis lor: pentru aceasta, tot cărturarul care se învață întru împărăția cerurilor, asemenea este omului stăpân al casei, care scoate din vistieria sa noi și vechi.
  53. Și au fost, după ce au sfârșit Iisus pildele acestea, au trecut de acolo, Luc. 4, 16
  54. Și venind la patria sa, îi învățà pre dânșii în sinagoga lor, în cât se mirau ei și ziceau: De unde îi este lui înțelepciunea aceasta și puterile?
  55. Au nu este acesta feciorul teslarului? Au nu se numește muma lui, Maria, și frații lui: Iacov și Iosì și Simon și Iuda? Marc. 6, 1 Ioan 6, 42 Luc. 4, 22
  56. Și surorile lui, au nu sunt toate la noi? Deci, de unde sunt lui acestea toate?
  57. Și se sminteau întru dânsul. Iar Iisus au zis lor: nu este proroc necinstit, fără numai în patria sa și în casa sa. Luc. 4, 24 Ioan 4, 44
  58. Și n’au făcut acolo puteri multe, pentru necredința lor.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.