Ediția sinodală, București 1914

Filippiseni 3

Despre credința cea dreaptă împrotiva apostolilor mincinoși. Vieața duhovnicească nu este în trup, ci în urmarea vieței de jertfire a lui Hristos.

  1. De aceea frații mei, bucurați-vă întru Domnul. Acesteași a scrie vouă, mie nu’mi este cu lene, iar vouă de folos. Τὸ λοιπόν, ἀδελφοί μου, χαίρετε ἐν κυρίῳ. τὰ αὐτὰ γράφειν ὑμῖν ἐμοὶ μὲν οὐκ ὀκνηρόν, ὑμῖν δὲ ἀσφαλές. Filip. 2, 18 4, 4 Rom. 12, 12
  2. Păziți-vă de câini, păziți-vă de lucrătorii cei răi, păziți-vă de tăiere. Βλέπετε τοὺς κύνας, βλέπετε τοὺς κακοὺς ἐργάτας, βλέπετε τὴν κατατομήν. Is. 56, 11 12
  3. Că noi suntem tăierea împrejur, cari cu duhul slujim lui Dumnezeu, și ne lăudăm întru Hristos Iisus, și nu ne nădăjduim în trup. ἡμεῖς γάρ ἐσμεν ἡ περιτομή, οἱ πνεύματι θεοῦ λατρεύοντες καὶ καυχώμενοι ἐν Χριστῷ Ἰησοῦ καὶ οὐκ ἐν σαρκὶ πεποιθότες, A 2 Lege 30, 6
  4. Măcar că eu am nădejde și în trup. De se pare cuivà altuia a se nădăjduì în trup, eu mai mult. καίπερ ἐγὼ ἔχων πεποίθησιν καὶ ἐν σαρκί. Εἴ τις δοκεῖ ἄλλος πεποιθέναι ἐν σαρκί, ἐγὼ μᾶλλον· 2 Cor. 11, 18
  5. Tăiat fiind împrejur a opta zi, din neamul lui Israil, din semințiea lui Veniamin, evreu din evrei, după lege fariseu; περιτομῇ ὀκταήμερος, ἐκ γένους Ἰσραήλ, φυλῆς Βενιαμίν, Ἑβραῖος ἐξ Ἑβραίων, κατὰ νόμον Φαρισαῖος, Rom. 11, 1
  6. După râvnă gonind biserica; după dreptatea cea din lege, făcându-mă fără de prihană. κατὰ ⸀ζῆλος διώκων τὴν ἐκκλησίαν, κατὰ δικαιοσύνην τὴν ἐν νόμῳ γενόμενος ἄμεμπτος. Gal. 1, 13
  7. Ci cele ce îmi erau mie dobânzi, acestea le-am socotit pentru Hristos pagubă. Ἀλλὰ ἅτινα ἦν μοι κέρδη, ταῦτα ἥγημαι διὰ τὸν Χριστὸν ζημίαν. Mat. 13, 44
  8. Iar mai vârtos le și socotesc toate pagubă a fi pentru covârșirea cunoștinței lui Hristos Iisus Domnului meu, pentru carele de toate m’am păgubit, și le socotesc gunoaie a fi, ca pre Hristos să dobândesc, ἀλλὰ ⸀μενοῦνγε καὶ ἡγοῦμαι πάντα ζημίαν εἶναι διὰ τὸ ὑπερέχον τῆς γνώσεως Χριστοῦ Ἰησοῦ τοῦ κυρίου μου δι’ ὃν τὰ πάντα ἐζημιώθην, καὶ ἡγοῦμαι ⸀σκύβαλα ἵνα Χριστὸν κερδήσω Is. 53, 11
  9. Și să mă aflu întru el, neavând dreptatea mea cea din lege, ci ceea ce este prin credința lui Hristos, ceea ce este dela Dumnezeu dreptate întru credință; καὶ εὑρεθῶ ἐν αὐτῷ, μὴ ἔχων ἐμὴν δικαιοσύνην τὴν ἐκ νόμου ἀλλὰ τὴν διὰ πίστεως Χριστοῦ, τὴν ἐκ θεοῦ δικαιοσύνην ἐπὶ τῇ πίστει, Rom. 3, 21 9, 30
  10. Ca să’l cunosc pre el și puterea învierei lui și împărtășirea patimilor lui, închipuindu-mă cu moartea lui; τοῦ γνῶναι αὐτὸν καὶ τὴν δύναμιν τῆς ἀναστάσεως αὐτοῦ καὶ ⸀κοινωνίαν παθημάτων αὐτοῦ, ⸀συμμορφιζόμενος τῷ θανάτῳ αὐτοῦ, Rom. 6, 3 8, 17 Gal. 6, 17
  11. Ca doară cumvà aș ajunge la învierea morților. εἴ πως καταντήσω εἰς τὴν ἐξανάστασιν ⸂τὴν ἐκ⸃ νεκρῶν.
  12. Nu, că acum am luat, sau acum sunt desăvârșit; ci gonesc, ca doară voiu și ajunge întru care sunt și ajuns de Hristos Iisus. Οὐχ ὅτι ἤδη ἔλαβον ἢ ἤδη τετελείωμαι, διώκω δὲ εἰ καὶ καταλάβω, ἐφ’ ᾧ καὶ κατελήμφθην ὑπὸ ⸀Χριστοῦ. 1 Tim. 6, 12 Is. 8, 11
  13. Fraților, eu încă nu mă socotesc să fiu ajuns; ci numai una fac, cele dinapoi uitându-le, și la cele dinainte întinzându-mă, ἀδελφοί, ἐγὼ ἐμαυτὸν ⸀οὐ λογίζομαι κατειληφέναι· ἓν δέ, τὰ μὲν ὀπίσω ἐπιλανθανόμενος τοῖς δὲ ἔμπροσθεν ἐπεκτεινόμενος,
  14. La semn alerg, la răsplătirea chemărei cei de sus a lui Dumnezeu întru Hristos Iisus. κατὰ σκοπὸν διώκω ⸀εἰς τὸ βραβεῖον τῆς ἄνω κλήσεως τοῦ θεοῦ ἐν Χριστῷ Ἰησοῦ.
  15. Deci câți desăvârșit suntem, aceasta să gândim; și dacă cevà într’alt chip gândiți, și aceasta Dumnezeu va descoperì vouă. ὅσοι οὖν τέλειοι, τοῦτο φρονῶμεν· καὶ εἴ τι ἑτέρως φρονεῖτε, καὶ τοῦτο ὁ θεὸς ὑμῖν ἀποκαλύψει· 1 Cor. 2, 6
  16. Însă la ceea ce am ajuns, cu acelaș dreptar să viețuim, aceeaș să gândim. πλὴν εἰς ὃ ἐφθάσαμεν, τῷ αὐτῷ ⸀στοιχεῖν. Rom. 12, 16 1 Cor. 1, 10 1 Petr. 3, 8
  17. Fiți împreună următori mie fraților, și vă uitați la cei ce așà umblă precum aveți pildă pre noi. Συμμιμηταί μου γίνεσθε, ἀδελφοί, καὶ σκοπεῖτε τοὺς οὕτω περιπατοῦντας καθὼς ἔχετε τύπον ἡμᾶς·
  18. Pentrucă mulți umblă, de cari de multe ori am zis vouă, iar acum și plângând zic, că sunt vrăjmașii Crucei lui Hristos; πολλοὶ γὰρ περιπατοῦσιν οὓς πολλάκις ἔλεγον ὑμῖν, νῦν δὲ καὶ κλαίων λέγω, τοὺς ἐχθροὺς τοῦ σταυροῦ τοῦ Χριστοῦ,
  19. Al cărora sfârșitul le este pierzarea, al cărora Dumnezeu este pântecele, și a căror slavă este întru rușinea lor, cari cele pământești cugetă. ὧν τὸ τέλος ἀπώλεια, ὧν ὁ θεὸς ἡ κοιλία καὶ ἡ δόξα ἐν τῇ αἰσχύνῃ αὐτῶν, οἱ τὰ ἐπίγεια φρονοῦντες. 2 Cor. 11, 15 Ps. 16, 14 Rom. 16, 18
  20. Că petrecerea noastră în ceruri este; de unde și pre Mântuitorul așteptăm, pre Domnul nostru Iisus Hristos; ἡμῶν γὰρ τὸ πολίτευμα ἐν οὐρανοῖς ὑπάρχει, ἐξ οὗ καὶ σωτῆρα ἀπεκδεχόμεθα κύριον Ἰησοῦν Χριστόν, Efes. 2, 6 Evr. 13, 14
  21. Care va schimbà chipul trupului smereniei noastre, ca să se facă în chipul trupului slavei lui, după lucrarea puterei ce are el de a’și supune luiș toate. ὃς μετασχηματίσει τὸ σῶμα τῆς ταπεινώσεως ⸀ἡμῶν σύμμορφον τῷ σώματι τῆς δόξης αὐτοῦ κατὰ τὴν ἐνέργειαν τοῦ δύνασθαι αὐτὸν καὶ ὑποτάξαι ⸀αὑτῷ τὰ πάντα. 1 Cor. 15, 43

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.