Sfaturi pentru mâncare și băutură.
- De vei ședeà la masa celui puternic, înțelepțește mănâncă din cele ți se pun înainte.
- Și pune mâna ta știind că și tu ca acestea trebue să gătești.
- Iar de ești mai nesățios, nu poftì bucatele lui, că acestea se țin de vieață mincinoasă.
- Nu te asemănà, find sărac cu cel bogat; ci te strânge pre tine cu gândul tău. 1 Tim. 6, 9
- De vei căutà cu ochiul tău spre el, nicidecum nu se va vedeà, că s’a făcut lui aripi ca unui vultur, și se întoarce spre casa celui ce stă înaintea lui.
- Nu cinà cu omul pismătariț, nici poftì din bucatele lui.
- Că precum înghite cinevà păr, așà mănâncă și beà; nici îl băgà la tine pre el, ca să mănânci pâinea ta cu el.
- Că o va vărsà pre ea, și va stricà cuvintele tale cele bune.
- La urechea celui fără de minte nimic nu zice, ca nu cumvà să râză de cuvintele tale cele înțelepte. Mat. 7, 6
- Să nu muți hotarele cele vechi, și în agonisita săracilor să nu intri.
- Că cel ce’i apără pre ei este Domnul, tare este, și va judecà judecata lor cu tine. Ps. 67, 5
- Dă la învățătură inima ta, și urechele tale le gătește spre cuvintele înțelegerii.
- Nu încetà a certà pruncul, pentrucă de’l vei lovì pre el cu nuià, nu va murì. Că tu îl vei bate pre el cu nuia; iar sufletul lui dela moarte îl vei mântui.
- Fiule! De va fi înțeleaptă inima ta, vei veselì și inima mea.
- Și se vor învăța buzele tale din cuvintele buzelor mele, de vor fi drepte.
- Nu râvnească inima ta la păcătoși; ci fii toată ziua în frica Domnului. Ps. 36, 1 24, 14
- Că de vei păzì acestea, vei aveà nepoți, și nădejdea ta nu se va depărtà.
- Ascultă fiule, și fii înțelept și’ți îndreptează gândurile inimii tale.
- Nu fii bețiv, nici te întinde la sfaturi și la cumpărături de cărnuri.
- Că tot curvarul și bețivul va sărăcì, și tot somnorosul se va îmbrăcà în haine rele și rupte.
- Ascultă fiule pre tatăl tău cel ce te-a născut, și nu nebăgà în seamă pre muma ta, pentrucă a îmbătrânit.
- Câștigă-ți adevărul și nu lepădà înțelepciunea, învățătura și știința. Mat. 13, 44 46
- Bine hrănește tatăl drept, și de fiul cel înțelept se veselește sufletul lui.
- Veselească-se tatăl tău și muma ta de tine, și să se bucure ceea ce te-a născut.
- Dă’mi fiule inima ta, și ochii tăi să păzească căile mele.
- Că vas găurit este casa streină, și strimtă fântâna streină.
- Că acesta degrab va pierì, și tot călcătorul de lege se va stinge.
- Cui este vai? Cui sunt gâlcevuri? Cui judecăți? Cui necazuri și sfezi? Cui zdrobirea în zadar? Cui sunt ochii urduroși?
- Au nu celor ce se zăbovesc la vin, și celor ce păzesc unde se fac ospețe? Nu vă îmbătați cu vin, ci umblați cu oameni drepți, și vorbiți la preumblări. Isaia 5, 12
- Că de vei dà ochii tăi spre urcioare și spre pahare, la urmă vei umblà mai gol decât pilugu.
- Și apoi te vei tăvălì ca cel mușcat de șarpe, și precum se varsă dela Cherast veninul lui.
- Când ochii tăi vor vedeà streină, atunci gura ta va grăì îndărătnicii.
- Și vei zăceà ca în inima mării, și ca un cârmaciu în multă volbură. Osie 4, 11
- Și vei zice: bătutu-m’a și nu m’a durut, ocărîtu-m’a și eu n’am știut când se va face ziuă, ca să viu să întreb cu carii să mă împreun.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.