Ediția sinodală, București 1914

Iov 26

Iov laudă puterea lui Dumnezeu mai pre sus decât Valdat.

  1. Și răspunzând Iov, a zis:
  2. De cine te apropii, sau pre cine vrei să ajuți? Au doar pre cel ce are tărie multă, și pre cel ce are braț puternic?
  3. Cui ai dat sfat? Au nu celui ce are toată înțelepciunea?
  4. Pre care urmezi? Au nu pre cel ce are vîrtute foarte mare? Cui ai spus cuvinte? Și suflarea, care iese din tine, a cui este?
  5. Au doar uriașii se vor chinuì supt ape, și cei ce lăcuesc cu ei acolo?
  6. Gol este iadul înaintea lui, și nu este învălitură pierzării. Ps. 138, 10 11 Evr. 4, 13 Pilde 15, 11
  7. Cel ce întinde miazănoaptea pre nimic, și spânzură pământul pre nimic. Ps. 94, 4
  8. Cel ce leagă apa în norii săi, și n’a rourat norul de desuptul său.
  9. Cel ce acopere fața scaunului, și întinde preste el norul său. Ps. 103, 3 4
  10. Hotar a pus preste fața apei, până unde se mărginește lumina cu întunerecul. Ps. 32, 7
  11. Stâlpii cerului s’au cutremurat și s’au spăimântat de certarea lui.
  12. Cu vîrtutea a potolit marea, și cu știința a liniștit valurile, Isaia 51, 15
  13. Și încuetorile cerului se tem de el, și cu porunca au omorît pre șarpele cel viclean. Ps. 32, 6
  14. Iată acestea sunt părțile căii lui, și puțin vom auzì din cuvântul lui, și puterea trăznetului, cine știe când o va face?

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.