Îngerul al cincilea și al șaselea. Lăcustele ce ieșau din adânc. Deslegarea îngerilor dela Eufrat.
- Și al cincilea înger a trâmbițat și am văzut o stea din cer căzând pre pământ, și i s’a dat cheia fântânei adâncului.
- Și a deschis fântâna adâncului, și s’a suit fum din fântână, ca fumul unui cuptor mare, și s’a întunecat soarele și văzduhul de fumul fântânei.
- Și din fum au ieșit lăcuste pre pământ, și li s’a dat lor putere precum au putere scorpiile pământului.
- Și s’a zis lor să nu vatăme iarba pământului, nici toată verdeața, nici tot copacul, fără numai pre oamenii cari nu au pecetea lui Dumnezeu pre frunțile lor. Apoc. 7, 3
- Și li s’a dat lor ca să nu îi omoare pre ei, ci ca să se chinuiască luni cinci și chinul lor ca chinul scorpiei când lovește pre om.
- Și în zilele acelea vor căutà oamenii moartea și nu o vor aflà, și vor poftì să moară și moartea va fugì dela ei. Lucà 23, 30
- Și asemănările lăcustelor erau asemenea cailor celor gătiți spre răsboiu, și pre capetele lor ca niște cununi asemenea aurului, și fețele lor ca fețele oamenilor. Ioil 2, 4
- Și aveau păr ca părul muierilor și dinții lor erau ca ai leilor. Ioil 1, 6
- Și aveau zale, ca zalele cele de fier, și sunetul aripelor lor ca sunetul de care cu mulți cai cari aleargă la răsboiu.
- Și au coade asemenea scorpiilor, și bolduri erau în coadele lor, și puterea lor, a vătămà pre oameni luni cinci.
- Și au preste ele împărat, pre îngerul adâncului, numele lui evreește este Avvadon, iar în limba elinească are nume Apollion.
- Un vaiu a trecut, iată mai vin încă două vaiuri după acestea.
- Și al șaselea înger a trâmbițat și am auzit un glas din cele patru cornuri ale Jertfelnicului celui de aur, care este înaintea lui Dumnezeu,
- Zicând îngerului al șaselea care aveà trâmbiță: desleagă pre cei patru îngeri legați la rîul cel mare Eufratul.
- Și s’au deslegat cei patru îngeri cari erau gătiți spre ceasul și ziua și luna și anul, ca să omoare a treia parte din oameni.
- Și numărul oștilor călărimei, douăzeci de mii de zeci de mii, și am auzit numărul lor.
- Și așà am văzut caii în vedenie, și pre cei ce ședeau pre ei având zale de foc și de iachint și de piatră pucioasă; și capetele cailor ca capetele leilor, și din gurile lor ieșiau foc și fum și piatră pucioasă.
- De acestea trei bătăi s’a omorît a treia parte din oameni, de foc și de fum și de piatră pucioasă ce ieșiau din gurile lor.
- Că puterea lor în gura lor este și în coadele lor; că coadele lor asemenea șerpilor, având capete, și cu acestea vatămă.
- Și ceilalți oameni, cari n’au murit de ranele acestea, nu s’au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se închine dracilor și idolilor celor de aur și de argint și de aramă și de piatră și de lemn, care nici a vedeà pot, nici a auzì, nici a umblà; Apoc. 16, 11 Ps. 105, 37 114, 4
- Și nu s’au pocăit de uciderile lor, nici de fermecătoriile lor, nici de curvia lor, nici de furtișagurile lor.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.