Ediția sinodală, București 1914

Apocalipsis 15

Cei șapte îngeri aducători de rane. Marea cea de sticlă.

  1. Și am văzut alt semn în cer, mare și minunat, șapte îngeri având șapte rane cele de apoi; că întru acelea s’a săvârșit mâniea lui Dumnezeu. Apoc. 12, 1 17, 1
  2. Și am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc; și pre cei ce biruiau din hiară, și din chipul ei, și din semnul ei, și din numărul numelui ei, stând pre marea cea de sticlă, având alăute ale lui Dumnezeu. Apoc. 4, 6 12, 11 5, 8
  3. Și cântă cântarea lui Moisì robului lui Dumnezeu, și cântarea Mielului, zicând: mari și minunate sunt lucrurile tale, Doamne, Dumnezeule Atotțiitorule; drepte și adevărate căile tale, împărate al sfinților. Eș. 15, 1 Ps. 110, 2 144, 18 A doua Leg. 32, 1
  4. Cine nu se va teme de tine, Doamne, și nu va slăvì numele tău? Că tu ești unul sfânt; că toate neamurile vor venì și se vor închinà înaintea ta; că dreptățile tale s’au arătat. Ier. 10, 7
  5. Și după acestea am văzut, și iată, s’a deschis biserica cortului mărturiei în cer; Apoc. 11, 19
  6. Și au eșit cei șapte îngeri din biserică, carii aveau cele șapte rane, îmbrăcați cu in curat și strălucit, și încinși împrejurul pieptului cu brâe de aur. Apoc. 1, 13 Ez. 9, 2
  7. Și unul din cei patru viețuitori a dat celor șapte îngeri șapte cupe de aur pline de mâniea lui Dumnezeu, celui viu în vecii vecilor. Apoc. 4, 9 Ez. 22, 31
  8. Și s’a umplut biserica de fum din slava lui Dumnezeu, și din puterea lui; și nimeni nu puteà să intre în biserică, până ce se vor sfârșì cele șapte rane ale celor șapte îngeri. Is. 6, 4 Eș. 40, 35

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.