Cel leneș la toți este necinstit. Despre fiii cei neînvățați și rău crescuți; și de greșalele care strică prieteșugul.
- Pietrei celei întinate s’a asemănat leneșul; și toți vor șuerà da batjocura lui.
- Asemenea băligii cei din gunoiu este leneșul; tot cel ce o va ridicà, își va scuturà mâna.
- Rușine tatălui este fiul neînvățat; iar fata spre scădere s’a născut.
- Fata înțeleaptă moștenì-va pre bărbatul său; iar cea fără de rușine este de întristare celui ce o a născut.
- Pre tată și pre bărbat rușinează cea îndrăzneață, și dela amândoi va fi necinstită.
- Muzica în jale este poveste fără de vreme; bătăile și certarea în toată vremea sunt înțelepciune.
- Cel ce învață pre cel nebun, este ca și cel ce lipește hârbul și deșteaptă din somn greu pre cel ce doarme.
- Ca și cum ar povestì celui ce dormitează, așà este cel ce povestește celui nebun, și la sfârșit va zice, ce este?
- Pentru mort plânge, că i-a lipsit lumina, și pentru cel nebun plânge, că i-a lipsit înțelegerea.
- Mai cu dulceață plânge pre mort, pentru că s’a odihnit; iar vieața nebunului mai rea este decât moartea.
- Plânsul pentru mort să fie șapte zile; iar pentru cel nebun și necredincios, în toate zilele vieții lui. Facere 50, 10
- Cu cel nebun nu înmulțì vorba, și la cel neînțelegător nu merge.
- Ferește-te de el, ca să nu aibi necaz și să nu te spurci întru scuturarea lui.
- Ferește-te de el și vei aflà odihnă, și nu te lenevì întru nebunia lui.
- Ce este mai greu decât plumbul, și ce alt este numele lui fără numai, nebun?
- Mai lesne este a purtà nisip, sare și fier, decât a lăcuì cu omul neînțelegător. Pilde 27, 3
- Închietura de lemn legată în zidul casii, nu se va risipì de cutremur; așà inima cea întărită cu cugetul sfatului în vreme, nu se va teme.
- Inima cea așezată pre cugetul înțelegerii, este ca podoaba nisipoasă a păretelui neted.
- Parii sus puși nu pot stà împrotiva vântului; așà inima fricoasă în cugetul nebunului, înaintea a ori ce frică nu va stà.
- Cel ce împunge ochiul, va scoate lacrămi, și cel ce împunge inima, face simțire.
- Cel ce aruncă piatră asupra celor zburătoare, le gonește pre ele, și cel ce ocărăște pre prietin, strică prietenia.
- Asupra prietinului de vei scoate și sabiea, să nu te desnădăjduești, că este întoarcere.
- Asupra prietinului de vei deschide gura, să nu te sfiești, pentrucă este împăcăciune.
- Afară de batjocură și de trufie și de descoperirea tainei, și de rana vicleană, pentru acestea va fugì tot prietinul.
- Să aibi credință către aproapele tău întru sărăcia lui, ca împreună cu el să te saturi de bunătățile lui.
- În vremea nevoii lui rămâi la el, ca întru moștenirea lui, împreună să moștenești.
- Înaintea focului abur de cuptor și fum; așà sunt înaintea sângiurilor sudălmi.
- Pre prietin a-l acoperì nu mă voiu rușinà, și de către fața lui nu mă voiu ascunde.
- Măcar și rele de mi s’ar întâmplà pentru el, ori cine va auzì, se va ferì de el.
- Cine va dà pază gurii mele, și preste buzele mele pecetie de înțelepciune, să nu caz pentru ea, și să nu mă piarză limba mea. Ps. 140, 3
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.