Sfaturi pentru mânie, adevărata prietenie și îngrijirea turmelor.
- Nu te lăudà pentru cele de mâine, că nu știi ce va naște cea viitoare.
- Să te laude aproapele, și nu gura ta, streinul, și nu buzele tale.
- Grea este piatra, și cu anevoie de purtat nisipul; iar mâniea celui fără de minte mai grea este decât amândouă. Iov 6, 3
- Cumplită este mâniea, și iute urgiea; iar pizma nimic nu rabdă.
- Mai bune sunt mustrările fățișe, decât prietenia ascunsă.
- Mai vrednice de credință sunt ranele prietenului, decât sărutările cele de bună voie ale vrăjmașului. Ps. 140, 6
- Sufletul sătul batjocorește fagurii; iar sufletului celui flămând și cele amari dulci i se par.
- Precum pasărea când zboară din cuibul său, așà se face omul slugă, când se înstrăinează dela locurile sale.
- Cu miruri și cu vinuri și cu mirosuri se desfătează inima; iar cu nevoile se mâhnește sufletul.
- Pe prietenul tău sau pe prietenul părintesc să nu’l părăsești, și în casa fratelui tău să nu intri în ziua necazului tău, mai bun este prietenul cel de aproape, decât fratele care lăcuește departe.
- Înțelept fii fiule, ca să veselească inima ta, și întoarce dela tine cuvintele cele de ocară.
- Istețul când îi vin rele se ascunde; iar cei fără de minte umblând se păgubesc.
- Ià haina lui, că a trecut semețul, care strică cele streine.
- Cel ce binecuvintează pe prieten dimineața cu glas mare, nimic nu se vede a se osebì de cel ce blesteamă.
- Picăturile scot pre om în zi de iarnă din casa lui; așà și femeia sfadnică din casa sa.
- Vântul cel de către miazănoapte aspru este; iar pre nume iscusit se chiemă.
- Fier pre fier ascute; și omul întărîtă fața prietenului.
- Cine sădește smochin, va mânca roadele lui, și cine păzește pre Domnul său se va cinstì.
- Precum nu seamănă fața cu față, așà nici inimile oamenilor nu sunt tot una.
- Iadul și pierirea nu se satură, așà și ochii oamenilor sunt nesățioși; urâciune este înaintea Domnului, cel ce se uită ponciș cu ochii, și cei neînvățați cari nu’și contenesc limba. Sirah 14, 9
- Cercarea argintului și a aurului este lămurirea, iar omul se cearcă prin gura celor ce’l laudă pre el. Inima celui fărădelege caută rele; iar inima cea dreaptă caută cunoștință.
- De vei bate pre cel fără de minte în mijlocul adunării necinstindu-l, nu vei luà nebunia lui. Ierem. 6, 29
- Cu cunoștință să cunoști sufletele turmei tale, și să întărești inima cirezilor tale.
- Că nu este în veac la om puterea și tăriea, nici se dă din neam în neam.
- Poartă grije de fânețele cele din câmp, și vei tunde buruiana și adună iarba de munte.
- Ca să aibi oi de îmbrăcăminte; grijește-ți câmpul tău, ca să fie ție miei.
- Fiule! Dela mine ai cuvinte tari spre vieața ta și spre vieața slugilor tale. 1 Tim. 6, 8
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.