Rugăciunea Prorocului.
- Adu’ți aminte Doamne, ce s’a făcut nouă, privește și vezi ocara noastră.
- Moștenirea noastră s’a mutat la alții, casele noastre la streini.
- Sărmani ne-am făcut, nu este tată, maicele noastre ca văduvele.
- Apa noastră cu argint o am băut, lemnele noastre cu schimb au venit.
- Preste cerbicea noastră ne-am gonit, ostenit-am, nu ne-am odihnit.
- Eghipetul a dat mâna, Asur spre săturarea lor.
- Părinții noștri au păcătuit și nu sunt, noi fărădelegile lor am purtat.
- Robi ne-au stăpânit pre noi, mântuit nu este din mâinile lor.
- Cu sufletele noastre vom aduce pâinea noastră de către fața sabiei pustiului.
- Pielea noastră ca un cuptor s’a afumat, smulsu-s’a de către fața viforului foametei. Plâng. 4, 8 Ps. 118, 83
- Pre femei în Sion au smerit, pre fecioare în cetățile lui Iuda.
- Boierii cu mâinile lor s’au spânzurat, bătrânii nu s’au cinstit.
- Cei aleși plângere au luat și tinerii cu lemn au slăbit.
- Și bătrânii dela poartă s’au părăsit, cei aleși dela cântările lor au încetat.
- Stricatu-s’a bucuria inimei noastre, întorsu-s’a întru plângere jocul nostru. Ierem. 31, 13
- Căzut-a cununa capului nostru și vai nouă, că am păcătuit.
- Pentru aceasta s’a făcut durere, întristată este inima noastră, pentru aceasta s’au întunecat ochii noștri.
- Pre muntele Sionului, că s’a stins, vulpi au trecut printr’însul.
- Tu Doamne în veac vei rămâneà, scaunul tău în neam și în neam. Ps. 9, 7 101, 13
- Pentruce până în sfârșit ne vei uità pre noi? Părăsì-ne-vei pre noi întru îndelungare de zile?
- Întoarce-ne pre noi Doamne către tine și ne vom întoarce, și înnoiește zilele noastre ca și mai nainte. Ierem. 31, 18 Ioan 6, 44
- Că lepădând, ne-ai lepădat pre noi, mâniatu-te-ai spre noi foarte.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.