În capitolul acesta ediția 1914, care urmează Septuaginta, împarte textul altfel decât textul ebraic — alt număr de versete, uneori altă graniță de capitol. Ca să nu punem ebraica lângă versetul greșit, aici n-o arătăm. De ce diferă cele două.
Ceartă și vrajbă.
- Mai bună este o bucată de pâine cu dulceață în pace, decât casa plină de multe bunătăți, și decât jertfe nedrepte cu vrajbă.
- Sluga cu minte stăpânește pre stăpânii cei neînțelepți, și împarte părți între frați. Sirah 10, 28
- Precum se lămurește în cuptor aurul și argintul; așà inimile cele alese dela Domnul.
- Cel rău ascultă de limba călcătorilor de lege; iar dreptul nu se uită la buzele mincinoase.
- Cel ce râde de sărac, mânie pre cel ce l-au făcut pre el; iar cel ce-l miluește se va miluì; cel ce’i pare bine de cel ce piere, nu va fi fără de vină.
- Cununa bătrânilor sunt fiii fiilor, și lauda fiilor sunt părinții lor. Celui credincios toată lumea îi este câștigare; iar celui necredincios nici un ban.
- Nu sunt cuvioase celui nebun buzele drepte, nici celui drept buzele mincinoase.
- Plata darurilor este învățătura la cei ce se țin cu dânsa, și ori încotro se întorc îi îndreptează pre ei.
- Cel ce acopere strâmbătățile caută prieteșug; iar cel ce urăște a le acoperì desparte prietenii și casnicii.
- Groaza umilește inima înțeleptului; iar cel neînțelept bătut fiind nu simte.
- Pricini scornește tot cel rău; iar Domnul înger nemilostiv va trimite lui.
- Cade purtarea de grije pre omul cel înțelept; iar cei nepricepuți cugetă rele.
- Cel ce răsplătește rele pentru bune, nu se va mutà răul din casa lui. Rom. 12, 17 1 Tesal. 5, 15 1 Petru 3, 9
- Putere dă cuvintelor începerea dreptății; iar împerecherea și răsboiul merge înaintea scumpetei.
- Cel ce judecă pre cel drept a fi strâmb, și pre cel strâmb a fi drept, necurat este și urît înaintea lui Dumnezeu. Isaia 5, 23
- Pentruce sunt avuții celui neînțelept? Că a dobândì înțelepciune cel rău la inimă, nu va puteà.
- Cel ce’și face casă înaltă, caută sfărâmare. Și cel ce se lenevește a învățà va cădeà în rele.
- În toată vremea să aibi tu prieten, frații în nevoi de treabă să fie, că pentru aceea se fac.
- Omul fără de minte bate în palme și se veselește luiș, ca și chezașul ce ià în chezășie pe prietenul său.
- Cel iubitor de păcate se bucură de vrăjbi și cei ce’și înalță ușile sale, caută surpare.
- Cel cu inima vârtoasă nu va aflà bunătăți, și omul cel ce lezne își schimbă limba va cădeà în rele; și inima de nebun durere este celui ce o are.
- Nu se veselește tatăl de fiul cel neînvățat; iar fiul înțelept veselește pre muma sa.
- Inima veselă bună vieață face; iar omului trist i se usucă oasele.
- Căile celui ce ià daruri cu nedreptate în sânuri, nu sporesc, și cel necurat se abate din căile dreptății.
- Față înțelegătoare este a omului înțelept; iar ochii nebunului la marginile pământului. Eccl. 2, 14
- Mânie tatălui este fiul nebun, și durere celei ce l-a născut pre el. Pilde 10, 1 19, 13
- A păgubì pre omul drept nu este bine, nici este cu cuviință a sfătuì rău asupra puternicilor drepți.
- Cel ce oprește a grăì cuvântul greu, cu minte este; și omul cel ce rabdă mult, este înțelept.
- Cel ce nu știe, de va întrebà de înțelepciune, înțelepciune i se va socotì; și cel ce se face pre sine mut, înțelept se va socotì a fi. Iov 13, 5
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.