Iisus vindecă pre bolnavul de idropică. Învață a nu cautà locurile dintâi la mese și a chemà pre săraci. Pilda despre cei chemați la cină. Adevăratul ucenic al lui Hristos.
- Și a fost când au intrat el în casa oarecăruia din boierii Fariseilor sâmbăta, ca să mănânce pâine și aceia îl pândiau pre el. Καὶ ἐγένετο ἐν τῷ ἐλθεῖν αὐτὸν εἰς οἶκόν τινος τῶν ἀρχόντων τῶν Φαρισαίων σαββάτῳ φαγεῖν ἄρτον καὶ αὐτοὶ ἦσαν παρατηρούμενοι αὐτόν.
- Și iată un om bolnav de idropică erà înaintea lui. καὶ ἰδοὺ ἄνθρωπός τις ἦν ὑδρωπικὸς ἔμπροσθεν αὐτοῦ.
- Și răspunzând Iisus, au zis către Farisei și către legiuitori grăind: oare este slobod sâmbăta a vindecà? καὶ ἀποκριθεὶς ὁ Ἰησοῦς εἶπεν πρὸς τοὺς νομικοὺς καὶ Φαρισαίους λέγων· ⸀Ἔξεστιν τῷ σαββάτῳ ⸂θεραπεῦσαι ἢ οὔ⸃; Mat. 12, 10
- Iar ei au tăcut. Și apucându’l l-au vindecat pre el și l-au slobozit. οἱ δὲ ἡσύχασαν. καὶ ἐπιλαβόμενος ἰάσατο αὐτὸν καὶ ἀπέλυσεν.
- Și răspunzând către ei, au zis: căruia dintru voi fiul sau boul de va cădea în puț, au nu îndată îl va scoate pre el în ziua sâmbetei? ⸀καὶ πρὸς αὐτοὺς εἶπεν· Τίνος ὑμῶν υἱὸς ἢ βοῦς εἰς φρέαρ ⸀πεσεῖται, καὶ οὐκ εὐθέως ἀνασπάσει αὐτὸν ⸀ἐν ἡμέρᾳ τοῦ σαββάτου; Lucà 13, 15
- Și n’au putut răspunde lui la acestea. καὶ οὐκ ἴσχυσαν ⸀ἀνταποκριθῆναι πρὸς ταῦτα.
- Și ziceà către cei chemați pildă, luând aminte cum își alegeau șederile mai sus, zicând către dânșii: Ἔλεγεν δὲ πρὸς τοὺς κεκλημένους παραβολήν, ἐπέχων πῶς τὰς πρωτοκλισίας ἐξελέγοντο, λέγων πρὸς αὐτούς·
- Când te vei chemà de cinevà la nuntă, nu ședeà în locul cel mai de sus, ca nu cumvà să fie chemat de dânsul altul mai cinstit decât tine; Ὅταν κληθῇς ὑπό τινος εἰς γάμους, μὴ κατακλιθῇς εἰς τὴν πρωτοκλισίαν, μήποτε ἐντιμότερός σου ᾖ κεκλημένος ὑπ’ αὐτοῦ
- Și venind cela ce și pre tine și pre acela a chemat, va zice ție: dă locul acestuia, și atunci vei începe cu rușine locul cel mai de jos a’l țineà. καὶ ἐλθὼν ὁ σὲ καὶ αὐτὸν καλέσας ἐρεῖ σοι· Δὸς τούτῳ τόπον, καὶ τότε ἄρξῃ μετὰ αἰσχύνης τὸν ἔσχατον τόπον κατέχειν.
- Ci când te vei chemà, mergând șezi la locul cel mai de jos; ca și când va venì cel ce te-a chemat, să’ți zică ție: prietene, sue-te mai sus, atunci îți va fi ție cinste înaintea celor ce vor ședeà împreună cu tine. ἀλλ’ ὅταν κληθῇς πορευθεὶς ἀνάπεσε εἰς τὸν ἔσχατον τόπον, ἵνα ὅταν ἔλθῃ ὁ κεκληκώς σε ⸀ἐρεῖ σοι· Φίλε, προσανάβηθι ἀνώτερον· τότε ἔσται σοι δόξα ἐνώπιον ⸀πάντων τῶν συνανακειμένων σοι.
- Că tot cel ce se înalță, se va smerì, și cel ce se smerește, se va înălțà. ὅτι πᾶς ὁ ὑψῶν ἑαυτὸν ταπεινωθήσεται καὶ ὁ ταπεινῶν ἑαυτὸν ὑψωθήσεται. Mat. 23, 12
- Și ziceà și celui ce îl chemase pre el: când faci prânz sau cină, nu chemà prietenii tăi, nici frații tăi, nici rudele tale, nici vecini bogați; ca nu cândvà să te cheme și ei pre tine, și să ți se facă răsplătire. Ἔλεγεν δὲ καὶ τῷ κεκληκότι αὐτόν· Ὅταν ποιῇς ἄριστον ἢ δεῖπνον, μὴ φώνει τοὺς φίλους σου μηδὲ τοὺς ἀδελφούς σου μηδὲ τοὺς συγγενεῖς σου μηδὲ γείτονας πλουσίους, μήποτε καὶ αὐτοὶ ⸂ἀντικαλέσωσίν σε⸃ καὶ γένηται ⸂ἀνταπόδομά σοι⸃.
- Ci când faci ospăț, chiamă săracii, neputincioșii, șchiopii și orbii; ἀλλ’ ὅταν ⸂δοχὴν ποιῇς⸃, κάλει πτωχούς, ἀναπείρους, χωλούς, τυφλούς·
- Și fericit vei fi, căci n’au cu ce’ți răsplăti, că ți se va răsplăti ție întru învierea drepților. καὶ μακάριος ἔσῃ, ὅτι οὐκ ἔχουσιν ἀνταποδοῦναί σοι, ἀνταποδοθήσεται γάρ σοι ἐν τῇ ἀναστάσει τῶν δικαίων.
- Și auzind acestea unul din cei ce ședeau cu el, a zis: fericit este cel ce va prânzì întru împărăția lui Dumnezeu. Ἀκούσας δέ τις τῶν συνανακειμένων ταῦτα εἶπεν αὐτῷ· Μακάριος ⸀ὅστις φάγεται ⸀ἄρτον ἐν τῇ βασιλείᾳ τοῦ θεοῦ.
- Iar el au zis lui: un om oare care a făcut cină mare și a chemat pre mulți; ὁ δὲ εἶπεν αὐτῷ· Ἄνθρωπός τις ⸀ἐποίει δεῖπνον μέγα, καὶ ἐκάλεσεν πολλούς, Mat. 22, 1
- Și a trimes pre sluga sa în ceasul cinei să zică celor chemați: veniți, că iată gata sunt toate. καὶ ἀπέστειλεν τὸν δοῦλον αὐτοῦ τῇ ὥρᾳ τοῦ δείπνου εἰπεῖν τοῖς κεκλημένοις· Ἔρχεσθε, ὅτι ἤδη ἕτοιμά ⸀ἐστιν.
- Și au început toți dimpreună a se lepădà. Cel dintâiu a zis lui: țarină am cumpărat, și am nevoe să ies și să o văd, rogu-te să mă ierți. καὶ ἤρξαντο ἀπὸ μιᾶς ⸂πάντες παραιτεῖσθαι⸃. ὁ πρῶτος εἶπεν αὐτῷ· Ἀγρὸν ἠγόρασα καὶ ἔχω ἀνάγκην ⸀ἐξελθὼν ἰδεῖν αὐτόν· ἐρωτῶ σε, ἔχε με παρῃτημένον.
- Și altul a zis: perechi de boi am cumpărat cinci, și merg să’i ispitesc; rogu-te să mă ierți. καὶ ἕτερος εἶπεν· Ζεύγη βοῶν ἠγόρασα πέντε καὶ πορεύομαι δοκιμάσαι αὐτά· ἐρωτῶ σε, ἔχε με παρῃτημένον.
- Și altul a zis: muiere mi-am luat și pentru aceasta nu pot venì. καὶ ἕτερος εἶπεν· Γυναῖκα ἔγημα καὶ διὰ τοῦτο οὐ δύναμαι ἐλθεῖν.
- Și întorcându-se sluga aceea, a spus domnului său acestea. Atunci mâniindu-se stăpânul casei, a zis slugei sale: ieși curând la răspântiile și ulițele cetăței, și săracii și betegii și șchiopii și orbii adu’i aici. καὶ παραγενόμενος ὁ ⸀δοῦλος ἀπήγγειλεν τῷ κυρίῳ αὐτοῦ ταῦτα. τότε ὀργισθεὶς ὁ οἰκοδεσπότης εἶπεν τῷ δούλῳ αὐτοῦ· Ἔξελθε ταχέως εἰς τὰς πλατείας καὶ ῥύμας τῆς πόλεως, καὶ τοὺς πτωχοὺς καὶ ἀναπείρους καὶ ⸂τυφλοὺς καὶ χωλοὺς⸃ εἰσάγαγε ὧδε.
- Și a zis sluga: doamne, s’a făcut cum ai poruncit și încă mai este loc. καὶ εἶπεν ὁ δοῦλος· Κύριε, γέγονεν ⸀ὃ ἐπέταξας, καὶ ἔτι τόπος ἐστίν.
- Și a zis domnul către slugă: ieși la drumuri și la garduri și’i silește să intre, ca să se umple casa mea. καὶ εἶπεν ὁ κύριος πρὸς τὸν δοῦλον· Ἔξελθε εἰς τὰς ὁδοὺς καὶ φραγμοὺς καὶ ἀνάγκασον εἰσελθεῖν, ἵνα γεμισθῇ ⸂μου ὁ οἶκος⸃·
- Că zic vouă: că nici unul din bărbații aceia ce erau chemați, nu va gustà cina mea. λέγω γὰρ ὑμῖν ὅτι οὐδεὶς τῶν ἀνδρῶν ἐκείνων τῶν κεκλημένων γεύσεταί μου τοῦ ⸀δείπνου.
- Și mergeau cu dânsul noroade multe, și întorcându-se, le-au zis lor: Συνεπορεύοντο δὲ αὐτῷ ὄχλοι πολλοί, καὶ στραφεὶς εἶπεν πρὸς αὐτούς·
- Oricine vine către mine și nu urăște pre tatăl său și pre mumă și pre muiere și pre feciori și pre frați și pre surori, încă și pre sufletul său, nu poate fi ucenic al meu. Εἴ τις ἔρχεται πρός με καὶ οὐ μισεῖ τὸν πατέρα ⸀ἑαυτοῦ καὶ τὴν μητέρα καὶ τὴν γυναῖκα καὶ τὰ τέκνα καὶ τοὺς ἀδελφοὺς καὶ τὰς ἀδελφάς, ἔτι ⸀τε καὶ τὴν ⸂ψυχὴν ἑαυτοῦ⸃, οὐ δύναται ⸂εἶναί μου μαθητής⸃. Mat. 10, 37
- Și cel ce nu’și poartă crucea sa și vine după mine, nu poate fi ucenic al meu. ⸀ὅστις οὐ βαστάζει τὸν σταυρὸν ⸀ἑαυτοῦ καὶ ἔρχεται ὀπίσω μου, οὐ δύναται εἶναί μου μαθητής. Marc. 8, 34
- Că cine dintru voi vrând să zidiască turn, au nu întâiu șezând, își socotește cheltuiala, de are cele spre săvârșire? τίς γὰρ ἐξ ⸀ὑμῶν θέλων πύργον οἰκοδομῆσαι οὐχὶ πρῶτον καθίσας ψηφίζει τὴν δαπάνην, εἰ ⸀ἔχει εἰς ἀπαρτισμόν;
- Ca nu cândvà puind el temelia și neputând săvârși, toți cei ce’l vor vedeà să înceapă a’l batjocorì, zicând: ἵνα μήποτε θέντος αὐτοῦ θεμέλιον καὶ μὴ ἰσχύοντος ἐκτελέσαι πάντες οἱ θεωροῦντες ἄρξωνται ⸂αὐτῷ ἐμπαίζειν⸃
- Că acest om a început a zidì și n’a putut săvârșì. λέγοντες ὅτι Οὗτος ὁ ἄνθρωπος ἤρξατο οἰκοδομεῖν καὶ οὐκ ἴσχυσεν ἐκτελέσαι.
- Sau care împărat, mergând să se loviască cu alt împărat la răsboi, au nu șezând întâiu, se sfătuește de va puteà cu zece mii să se întìmpine cu cela ce vine asupra lui cu douăzeci de mii? ἢ τίς βασιλεὺς πορευόμενος ⸂ἑτέρῳ βασιλεῖ συμβαλεῖν⸃ εἰς πόλεμον οὐχὶ καθίσας πρῶτον ⸀βουλεύσεται εἰ δυνατός ἐστιν ἐν δέκα χιλιάσιν ⸀ὑπαντῆσαι τῷ μετὰ εἴκοσι χιλιάδων ἐρχομένῳ ἐπ’ αὐτόν;
- Iar de nu, încă fiind el departe, trimițând solie, se roagă de pace. εἰ δὲ μήγε, ἔτι ⸂αὐτοῦ πόρρω⸃ ὄντος πρεσβείαν ἀποστείλας ἐρωτᾷ ⸀τὰ πρὸς εἰρήνην.
- Deci așà fiecare dintre voi, care nu se leapădă de toate avuțiile sale nu poate fi ucenic al meu. οὕτως οὖν πᾶς ἐξ ὑμῶν ὃς οὐκ ἀποτάσσεται πᾶσιν τοῖς ἑαυτοῦ ὑπάρχουσιν οὐ δύναται ⸂εἶναί μου⸃ μαθητής.
- Bună este sarea, iar dacă sarea se va împuțì, cu ce se va îndulcì? Καλὸν ⸀οὖν τὸ ἅλας· ἐὰν δὲ ⸀καὶ τὸ ἅλας μωρανθῇ, ἐν τίνι ἀρτυθήσεται; Mat. 5, 13 Marc. 9, 50
- Nici în pământ, nici în gunoi nu este de treabă, afară o leapădă pre ea. Cela ce are urechi de auzit, auză. οὔτε εἰς γῆν οὔτε εἰς κοπρίαν εὔθετόν ἐστιν· ἔξω βάλλουσιν αὐτό. ὁ ἔχων ὦτα ἀκούειν ἀκουέτω. Lucà 8, 8
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.