Raguil din îndemnul îngerului dă pre Sara fata sa soție lui Tovie și se face nunta.
- Și au venit la casa lui Raguil, și i-a întâmpinat pre ei Sara, și s’a închinat lor, și aceștia ei, și i-a băgat pre dânșii în casă.
- Și a zis Raguil către Edna muerea sa: cum seamănă tinerelul acesta cu Tovit nepotul meu.
- Și i-a întrebat pre ei Raguil: de unde sunteți fraților?
- Și ei au zis lui: din fiii lui Neftalim cei robiți la Ninevi.
- Și a zis el către ei: cunoașteți pre Tovit fratele nostru? Și ei ziseră: îl cunoaștem.
- Și a zis lor: sănătos este? Iar ei i-au zis lui: trăește și este sănătos și a zis Tovie: tată’mi este.
- Și a sărit Raguil și l-a sărutat pre el și a plâns, și l-a binecuvântat pre el, și i-a zis lui: fiu de om bun și de omenie ești.
- Și auzind că Tovit a pierdut ochii săi, s’a întristat și a plâns, și Edna femeia lui și Sara fata lui au plâns.
- Și i-a primit pre ei cu osârdie și a tăiat un berbece din oi, și a pus înainte bucate multe.
- Și a zis Tovie către Rafail: Azarie frate! Grăiește de cele ce ziceai tu pre cale, și să se săvârșiască lucrul, și a spus cuvântul lui Raguil. 5, 4
- Și a zis Raguil către Tovie: mănâncă și beà și fii vesel, că ție se cuvine să iei pre fata mea.
- Însă voiu spune ție adevărul: dat-am pre fata mea la șapte bărbați, și în noaptea în care au intrat ei la ea, au murit. Ci ține’ți firea și fii vesel.
- Și a zis Tovie: nu voiu gustà nimic aici, până când nu o veți aduce și o veți pune înaintea mea.
- Și a zis Raguil: ià-o pre ea de acum după lege, că tu ești ei frate și ea îți este ție soră. Iar milostivul Dumnezeu să vă deà vouă cele mai bune. Num. 36, 6
- Și a chemat pre Sara fata sa și luându-o de mână, o a dat pre ea muere lui Tovie și a zis: iată după legea lui Moisì ià-o pre ea, și o dù la tatăl tău, și i-a binecuvântat pre ei.
- Și a chemat pre Edna muerea sa, și luând carte a scris legătura și o a pecetluit. Și au început a mâncà.
- Și a chemat Raguil pre Edna muerea sa, și a zis ei: Soro! Gătește cealaltă cămară și o bagă pre ea acolo.
- Și a făcut precum i-a zis, și băgând-o pre ea acolo a plâns, așijderea și fata împreună a plâns.
- Și a zis către ea: cutează fiică, Domnul cerului și al pământului te va bucurà pre tine pentru întristarea ta aceasta, cutează fiică.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.