Călătoria lui Tovie; prinderea peștelui periculos, luarea măruntaelor lui pentru lecuiri și sfatul îngerului pentru căsătorie.
- Iar ei mergând pre cale, au sosit seara la rîul Tigris și au mas acolo.
- Și pruncul s’a pogorît să se spele, iar un pește din rîu a sărit și a vrut să înghiță pre prunc.
- Iar îngerul i-a zis lui: prinde peștele acesta, și a prins pruncul peștele, și l-a tras la pământ.
- Și i-a zis îngerul: spintecă peștele și ià inima, ficatul și fierea și le pune bine.
- Și a făcut pruncul precum i-a zis îngerul, iar peștele frigându-l l-a mâncat.
- Și s’au dus amândoi, până ce s’au apropiat de Ecvatana.
- Și a zis pruncul către înger: Azarie frate: de ce sunt bune inima, ficatul și fierea peștelui?
- Și i-a zis lui îngerul: inima și ficatul de va bântuì pre cinevà drac sau duh rău, dintr’acestea trebue a face fum înaintea omului sau a femeii, și mai mult nu se va bântuì.
- Iar fierea a unge pre omul, care are albeață în ochii, și se va vindecà.
- Și apropiindu-se de Raghi a zis îngerul către prunc: frate, astăzi vom mâneà la Raguil, care îți este rudă ție, și are el o fată una născută, anume Sara.
- Voiu grăì despre ea, ca să o deà ție femeie.
- Că ție se cuvine moștenirea ei, că tu singur ești din ruda ei, iar fetișoara este frumoasă și înțeleaptă. Num. 27, 8 36, 3
- Deci acum ascultă-mă, și voiu grăì către tatăl ei, și când ne vom întoarce dela Ragon, vom face nunta.
- Că știu că Raguil nu o va dà altui bărbat după legea lui Moisì; sau va fì vinovat morții, că moștenirea ție se cuvine să o iei, decât orice alt om.
- Atunci a zis pruncul către înger: Azarie frate! Am auzit eu că fetișoara aceasta a fost dată la șapte bărbați, și toți în cămară au pierit.
- Și acum eu unul sunt al tatălui meu și mă tem, ca nu intrând să mor, ca și cei mai dinainte, că un drac o iubește pre ea, care nimănui nu strică, fără numai celor ce intră la ea.
- Și acum eu mă tem să nu mor, și să pogor vieața tatălui meu și a mumei mele de supărarea cea pentru mine în groapă, și alt fiu n’au ei, care să’i îngroape.
- Și i-a zis lui îngerul: nu’ți aduci aminte de cuvintele, care ți-a poruncit ție tatăl tău, ca să’ți iei femeie din neamul tău?
- Și acum ascultă-mă frate, că’ți va fi ție femeie și de dracul ei nici o seamă să nu bagi, că în noaptea aceasta se va dà ea ție femeie.
- Și când vei intrà în cămară, să iei spuză de tămâeturi, și pune din inima peștelui și din ficat, și fă fum, și va mirosi dracul, și va fugì, și nu se va mai întoarce în veacul veacului.
- Și când vei intrà la ea, sculați-vă amândoi, și strigați către milostivul Dumnezeu, și se va milostivì spre voi, și vă va mântuì.
- Nu te teme, că din veac s’a gătit ea ție, și tu o vei mântuì pre ea, și va merge cu tine, și socotesc, că vei aveà dintr’însa fii.
- Și după ce a auzit Tovie acestea, o a îndrăgit pre ea, și sufletul lui foarte s’a lipit de ea, și a sosit în Ecvatana.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.