Alte pilde.
- Acestea a zis bărbatul celor ce cred în Dumnezeu, și încetează:
- Că mai neînțelept sunt decât toți oamenii, și înțelepciune de om nu este întru mine.
- Iar Dumnezeu m’au învățat înțelepciune, și am cunoscut știința sfinților.
- Cine s’a suit în cer și s’a pogorît? Cine a adunat vânturile în sân? Cine a întors toată apa întru o haină? Cine a ținut toate marginile pământului? Care este numele lui? Sau care este numele fiilor lui? Ca să cunoască Isaia 40, 12 Ioan 3, 13
- Că toate cuvintele lui Dumnezeu sunt cu foc lămurite, și ajută el celor ce se cuceresc lui. Ps. 11, 6 118, 140
- Nu adaoge la cuvintele lui, ca să nu te mustre, și să fii mincinos. A 2 Lege 4, 2 12, 32 Apoc. 22, 18 19
- Două cer dela tine: să nu iei harul meu mai ’nainte de ce voiu murì eu.
- Cuvântul deșert și mincinos depărtează-l dela mine, bogăție și sărăcie nu’mi dà.
- Ci’mi rânduește cele de lipsă și cele de ajuns. Mat. 6, 11
- Ca nu săturându-mă, să mă fac mincinos și să zic: Cine mă vede? Sau fiind sărac, să fur, și să jur pre numele lui Dumnezeu. A 2 Lege 8, 12-14
- Să nu dai pre slugă în mâinile stăpânului, ca nu cumvà să te blesteme și să piei.
- Fiul rău blesteamă pre tatăl său, și pre muma sa nu o binecuvintează.
- Fiul rău pre sine se judecă a fì drept, și ieșirea sa nu o a spălat.
- Fiul rău trufași ochi are și cu genele lui se înalță; fiul rău dinții are sabie și măselele bardă, ca să mistuiască și să mănânce de tot pre cei slabi de pre pământ și pre săracii lor dintre oameni.
- Lipitoarea trei fete aveà foarte iubite, și aceste trei n’o săturà, și a patra nu ajungeà a zice: destul este.
- Iadul și dragostea muerii, și pământul neumplut de apă, și apa și focul nu vor zice: destul este.
- Ochiul cel ce batjocorește pre tată, și nu cinstește bătrânețile maicii, să’l scobească pre el corbii din văi, și să’l mănânce puii vulturilor.
- Trei sunt mie cu neputință a le pricepe, și a patra n’o știu:
- Urmele vulturului când zboară, căile șarpelui pe piatră și calea corăbii când merge pe mare, și căile omului în tinerețele lui.
- Tot așà este calea muerii prea curve, care dacă face, se spală zicând: că nimic n’a făcut fără de cale.
- Pentru trei lucruri se clătește pământul și al patrulea nu’l poate suferì:
- De va împărățì sluga, și nebunul de se va săturà de bucate,
- Și slujnica de va scoate pre stăpâna sa, și femeia urâcioasă de va nemerì bărbat bun.
- Și patru sunt pre pământ mai mici, acestea sunt mai înțelepte decât cele înțelepte:
- Furnicile, care n’au putere, și’și gătesc vara hrană;
- Și aricii neam slab, carii își fac în pietre casele lor;
- Lăcusta împărat n’are, și dintr’o poruncă merge la tabără cu bună rânduială;
- Și nevăstuica care se reazemă pre mâini și lesne se poate prinde, și lăcuește în palatele împăraților.
- Și trei sunt care fericit umblă, și a patra care bine merge:
- Puiul de leu cel ce este mai tare între dobitoace, care nu se întoarce nici se teme de dobitoc;
- Și cocoșul care umblă între găini cu sfat bun; și țapul care povățuește turma; și împăratul care grăiește în neamuri.
- De te vei dà pre tine la veselie și vei întinde mâna ta cu sfadă, te vei necinstì.
- Mulge lapte și va fì unt, și de vei stoarce nările va ieșì sânge; iar de vei trage afară cuvinte, vor ieșì vrăjbi și sfăzi.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.