Pronia lui Dumnezeu.
- Precum pornirea apei așà inima împăratului este în mâna lui Dumnezeu, ori încotro va vreà să o plece acolo o pleacă.
- Tot omul se pare luiș că este drept, iar Domnul îndreptează inimile.
- A face dreptate și a grăì adevărat, mai mult place lui Dumnezeu decât sângele jertfelor. Pilde 15, 8 Isaia 1, 11 Osia 6, 6 1 Împ. 15, 22
- Omul cel măreț este cu inimă îndrăzneață spre ocară, și făclia necredincioșilor este păcatul.
- Gândurile celui bărbat pururea întru prisosință, iar cel leneș totdeauna în lipsă este.
- Cel ce face vistierii cu limbă mincinoasă după deșertăciuni umblă, și merge în lațurile morții.
- Pornì-se-va toată pierirea asupra celor necredincioși, că nu vor să facă cele drepte.
- La cei îndărătnici căi îndărătnice trimite Dumnezeu, că curate și drepte sunt lucrurile lui.
- Mai bine este a lăcuì într’un ungher descoperit decât în cele văruite și în casa de obște cu nedreptate.
- Sufletul necredinciosului poftește rele, și nu’l va miluì nici un om.
- Păgubindu-se cămătarnicul, mai înțelept se va face cel fără de răutate și înțeleptul cel ce pricepe va primì cunoștință.
- Cunoaște dreptul inimile necredincioșilor, și defaimă pre cei necredincioși pentru rele.
- Cel ce’și astupă urechile sale ca să nu auză pre cel neputincios, și acela va strigà și nu va fi cine să’l auză. Iov 22, 7
- Darul pre ascuns întoarce mâniile, iar cel ce nu dă dar, ridică mânie mare.
- Veseliea drepților este a face judecată; iar cel cuvios necurat este la făcătorii de rău.
- Omul cel ce rătăcește din calea dreptății, se va odihnì întru adunarea uriașilor.
- Omul cui este drag în ospețe, în lipsă va fi; și cel ce iubește vinul și untuldelemn, nu se va îmbogățì.
- Curățire dreptului este cel fărădelege; în locul celui drept se va dà cel vinovat.
- Mai bine este a lăcuì în pustie, decât cu femeia sfadnică și mânioasă și limbută.
- Comoară dorită odihnește în gura înțeleptului; iar oamenii cei fără de minte o înghit pre ea.
- Calea dreptății și a milosieniei aflà-va vieață și mărire.
- Cetăți tari calcă înțeleptul, și surpă tăriea spre care nădăjduià necredincioșii. Eccl. 9, 15
- Cel ce’și păzește gura și limba, își păzește sufletul său de necazuri. Pilde 18, 21
- Cel îndrăzneț, cel sumeț și cel mândru pierzător se chiamă, iar cel ce ține minte răul, fărădelege este.
- Poftele omoară pre cel leneș, că nu voesc mâinile lui să facă cevà.
- Necredinciosul în toate zilele poftește pofte rele, iar dreptul miluește și se îndură fără de scumpete. Ps. 36, 26
- Jertfele necredincioșilor urâciune sunt Domnului, pentrucă le aduc cu fărădelege.
- Mărturiea mincinoasă va pierì; iar omul ascultător ià seama ce grăește.
- Omul necredincios stă cu față fără de rușine; iar cel drept însuș își cunoaște căile sale.
- Nu este înțelepciune, nu este bărbăție, nu este sfat la omul cel necredincios.
- Calul se gătește la ziua de răsboiu; iar dela Domnul este ajutorul. Ps. 146, 11 32, 17
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.