Ediția sinodală, București 1914

Marcu 13

Sfârșitul lumei. Semnele vestitoare. Nimeni nu știe ziua și ceasul în care va să fie.

  1. Și ieșind el din biserică, a zis lui unul din ucenicii lui: Învățătorule, vezi ce fel de pietre și ce fel de zidiri! Καὶ ἐκπορευομένου αὐτοῦ ἐκ τοῦ ἱεροῦ λέγει αὐτῷ εἷς τῶν μαθητῶν αὐτοῦ· Διδάσκαλε, ἴδε ποταποὶ λίθοι καὶ ποταπαὶ οἰκοδομαί. Mat. 24, 1
  2. Și răspunzând Iisus, au zis lui: vezi aceste zidiri mari? Nu va rămânea aici piatră pre piatră, care să nu se risipească. καὶ ὁ ⸀Ἰησοῦς εἶπεν αὐτῷ· Βλέπεις ταύτας τὰς μεγάλας οἰκοδομάς; οὐ μὴ ἀφεθῇ ⸀ὧδε λίθος ἐπὶ ⸀λίθον ὃς οὐ μὴ καταλυθῇ. Mat. 24, 1 Luc. 21, 5
  3. Și șezând el pre Muntele Maslinilor, în preajma bisericei, l-au întrebat pre dânsul deosebi Petru și Iacov și Ioan și Andrei: Καὶ καθημένου αὐτοῦ εἰς τὸ Ὄρος τῶν Ἐλαιῶν κατέναντι τοῦ ἱεροῦ ⸀ἐπηρώτα αὐτὸν κατ’ ἰδίαν Πέτρος καὶ Ἰάκωβος καὶ Ἰωάννης καὶ Ἀνδρέας·
  4. Spune nouă, când vor fi acestea? Și care este semnul, când acestea toate se vor săvârșì? Εἰπὸν ἡμῖν πότε ταῦτα ἔσται, καὶ τί τὸ σημεῖον ὅταν μέλλῃ ⸂ταῦτα συντελεῖσθαι πάντα⸃. Fapt. Ap. 1, 6
  5. Iar Iisus răspunzând lor, au început a zice: căutați ca să nu vă înșele pre voi cinevà; ὁ δὲ Ἰησοῦς ⸂ἤρξατο λέγειν αὐτοῖς⸃· Βλέπετε μή τις ὑμᾶς πλανήσῃ·
  6. Că mulți vor venì întru numele meu, zicând: eu sunt Hristos, și pre mulți vor înșelà. ⸀πολλοὶ ἐλεύσονται ἐπὶ τῷ ὀνόματί μου λέγοντες ὅτι Ἐγώ εἰμι, καὶ πολλοὺς πλανήσουσιν. Ier. 14, 14
  7. Iar când veți auzì de răsboaie și de vești de răsboaie, să nu vă spăimântați, că se cuvine să fie acestea; ci încă nu va fi sfârșitul. ὅταν δὲ ⸀ἀκούσητε πολέμους καὶ ἀκοὰς πολέμων, μὴ θροεῖσθε· ⸀δεῖ γενέσθαι, ἀλλ’ οὔπω τὸ τέλος.
  8. Că se va sculà neam preste neam și împărăție preste împărăție; și vor fi cutremure pre alocurea, și va fi foamete și turburări; începături ale durerilor vor fi acestea. ἐγερθήσεται γὰρ ἔθνος ἐπ’ ἔθνος καὶ βασιλεία ἐπὶ βασιλείαν, ⸀ἔσονται σεισμοὶ κατὰ τόπους, ⸁ἔσονται ⸀λιμοί· ⸀ἀρχὴ ὠδίνων ταῦτα. Mat. 24, 8
  9. Deci păziți-vă pre voi înșivă; că vă vor dà pre voi în soboare, și în adunări veți fi bătuți, și înaintea domnilor și a împăraților veți stà pentru mine, spre mărturie lor. βλέπετε δὲ ὑμεῖς ἑαυτούς· ⸀παραδώσουσιν ὑμᾶς εἰς συνέδρια καὶ εἰς συναγωγὰς δαρήσεσθε καὶ ἐπὶ ἡγεμόνων καὶ βασιλέων σταθήσεσθε ἕνεκεν ἐμοῦ εἰς μαρτύριον αὐτοῖς. Mat. 24, 9
  10. Și în toate neamurile se cuvine mai întâiu să se propoveduiască Evanghelia. καὶ εἰς πάντα τὰ ἔθνη ⸂πρῶτον δεῖ⸃ κηρυχθῆναι τὸ εὐαγγέλιον.
  11. Iar când vă vor duce pre voi dându-vă, să nu vă grijiți mai ’nainte ce veți grăi, nici să cugetați; ci, ceea ce se va dà vouă într’acel ceas, aceea să grăiți; că nu veți fi voi cei ce veți grăì, ci Duhul Sfânt. ⸂καὶ ὅταν⸃ ⸀ἄγωσιν ὑμᾶς παραδιδόντες, μὴ προμεριμνᾶτε τί ⸀λαλήσητε, ἀλλ’ ὃ ἐὰν δοθῇ ὑμῖν ἐν ἐκείνῃ τῇ ὥρᾳ τοῦτο λαλεῖτε, οὐ γάρ ἐστε ὑμεῖς οἱ λαλοῦντες ἀλλὰ τὸ πνεῦμα τὸ ἅγιον. Mat. 10, 19 Lucà 12, 11
  12. Și va dà frate pre frate spre moarte, și tată pre fiu; și se vor sculà fiii asupra părinților și’i vor omorî pre ei. ⸂καὶ παραδώσει⸃ ἀδελφὸς ἀδελφὸν εἰς θάνατον καὶ πατὴρ τέκνον, καὶ ἐπαναστήσονται τέκνα ἐπὶ γονεῖς καὶ θανατώσουσιν αὐτούς·
  13. Și veți fi urâți de toți pentru numele meu; dar cel ce va răbdà până în sfârșit, acela se va mântuì. καὶ ἔσεσθε μισούμενοι ὑπὸ πάντων διὰ τὸ ὄνομά μου. ὁ δὲ ὑπομείνας εἰς τέλος οὗτος σωθήσεται. Mat. 24, 13
  14. Iar când veți vedeà urâciunea pustiirei, care s’a zis de Daniil prorocul, stând unde nu se cuvine (cela ce citește să înțeleagă), atunci cei ce vor fi în Iudeea, să fugă la munți. Ὅταν δὲ ἴδητε τὸ βδέλυγμα τῆς ἐρημώσεως ⸀ἑστηκότα ὅπου οὐ δεῖ, ὁ ἀναγινώσκων νοείτω, τότε οἱ ἐν τῇ Ἰουδαίᾳ φευγέτωσαν εἰς τὰ ὄρη, Dan. 9, 27
  15. Iar ceia ce va fi pre casă, să nu se pogoare în casă, nici să intre să ià ceva din casa sa. ⸀ὁ ἐπὶ τοῦ δώματος μὴ ⸀καταβάτω μηδὲ εἰσελθάτω ⸂τι ἆραι⸃ ἐκ τῆς οἰκίας αὐτοῦ, Lucà 17, 31
  16. Și cela ce va fi în câmp, să nu se întoarcă înapoi să’și ià haina sa. καὶ ὁ εἰς τὸν ⸀ἀγρὸν μὴ ἐπιστρεψάτω εἰς τὰ ὀπίσω ἆραι τὸ ἱμάτιον αὐτοῦ.
  17. Iar vai celora ce vor aveà în pântece, și celora ce vor aplecà în zilele acelea! οὐαὶ δὲ ταῖς ἐν γαστρὶ ἐχούσαις καὶ ταῖς θηλαζούσαις ἐν ἐκείναις ταῖς ἡμέραις.
  18. Ci rugați-vă ca să nu fie fuga voastră iarna; προσεύχεσθε δὲ ἵνα μὴ ⸀γένηται χειμῶνος·
  19. Că va fi în zilele acelea necaz ca acela, care n’a fost până acum din începutul zidirei, care au zidit Dumnezeu și nici va mai fi. ἔσονται γὰρ αἱ ἡμέραι ἐκεῖναι θλῖψις οἵα οὐ γέγονεν τοιαύτη ἀπ’ ἀρχῆς κτίσεως ⸀ἣν ἔκτισεν ὁ θεὸς ἕως τοῦ νῦν καὶ οὐ μὴ γένηται. Dan. 12, 1 Ioil 2, 2
  20. Și de nu ar scurtà Dumnezeu zilele acelea, nu s’ar mântuì tot trupul; ci pentru cei aleși, pre cari i-au ales, va scurtà zilele acelea. καὶ εἰ μὴ ⸂ἐκολόβωσεν κύριος⸃ τὰς ἡμέρας, οὐκ ἂν ἐσώθη πᾶσα σάρξ. ἀλλὰ διὰ τοὺς ἐκλεκτοὺς οὓς ἐξελέξατο ἐκολόβωσεν τὰς ἡμέρας.
  21. Atunci de va zice vouă cineva, iată aici este Hristos, sau iată acolo, să nu credeți; ⸀καὶ τότε ἐάν τις ὑμῖν εἴπῃ· ⸀Ἴδε ὧδε ὁ ⸀χριστός, ⸁Ἴδε ἐκεῖ, μὴ πιστεύετε· Mat. 24, 23 Lucà 17, 23
  22. Că se vor sculà hristoși mincinoși și proroci mincinoși, și vor dà semne și minuni ca să înșele, de va fi cu putință și pre cei aleși. ἐγερθήσονται γὰρ ψευδόχριστοι καὶ ψευδοπροφῆται καὶ δώσουσιν σημεῖα καὶ τέρατα πρὸς τὸ ἀποπλανᾶν εἰ ⸀δυνατὸν τοὺς ἐκλεκτούς· A 2 Lege 13, 1
  23. Iar voi vă păziți, că iată mai înainte am spus vouă toate. ὑμεῖς δὲ βλέπετε· ⸀προείρηκα ὑμῖν πάντα.
  24. Și în zilele acelea, după necazul acela, soarele se va întunecà și luna nu’și va dà lumina sa. Ἀλλὰ ἐν ἐκείναις ταῖς ἡμέραις μετὰ τὴν θλῖψιν ἐκείνην ὁ ἥλιος σκοτισθήσεται, καὶ ἡ σελήνη οὐ δώσει τὸ φέγγος αὐτῆς, Is. 13, 10
  25. Și stelele cerului vor cădeà, și puterile cele din ceruri se vor clătì. καὶ οἱ ἀστέρες ⸂ἔσονται ἐκ τοῦ οὐρανοῦ πίπτοντες⸃, καὶ αἱ δυνάμεις αἱ ἐν τοῖς οὐρανοῖς σαλευθήσονται.
  26. Și atunci vor vedeà pre Fiul Omului venind pre nori, cu putere și cu slavă multă. καὶ τότε ὄψονται τὸν υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου ἐρχόμενον ἐν νεφέλαις μετὰ δυνάμεως πολλῆς καὶ δόξης· Dan. 7, 13
  27. Și atunci va trimite pre îngerii săi și va adunà pre cei aleși ai săi din cele patru vânturi, dela marginea pământului până la marginea cerului. καὶ τότε ἀποστελεῖ τοὺς ⸀ἀγγέλους καὶ ἐπισυνάξει τοὺς ⸀ἐκλεκτοὺς ἐκ τῶν τεσσάρων ἀνέμων ἀπ’ ἄκρου γῆς ἕως ἄκρου οὐρανοῦ. Iez. 32, 7 Ioil 2, 31 3, 15 Mat. 13, 41
  28. Iar dela smochin vă învățați pildă; când mlădița lui este moale și înfrunzește, știți că aproape este vara; Ἀπὸ δὲ τῆς συκῆς μάθετε τὴν παραβολήν· ὅταν ⸂ἤδη ὁ κλάδος αὐτῆς⸃ ἁπαλὸς γένηται καὶ ἐκφύῃ τὰ φύλλα, γινώσκετε ὅτι ἐγγὺς τὸ θέρος ἐστίν· Mat. 24, 32 Lucà 21, 29
  29. Așà și voi, când veți vedeà acestea făcându-se, să știți că aproape este lângă uși. οὕτως καὶ ὑμεῖς, ὅταν ⸂ἴδητε ταῦτα⸃ γινόμενα, γινώσκετε ὅτι ἐγγύς ἐστιν ἐπὶ θύραις.
  30. Amin grăiesc vouă, că nu va trece neamul acesta, până când toate acestea vor fi. ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι οὐ μὴ παρέλθῃ ἡ γενεὰ αὕτη μέχρις οὗ ⸂ταῦτα πάντα⸃ γένηται.
  31. Cerul și pământul vor trece, iar cuvintele mele nu vor trece. ὁ οὐρανὸς καὶ ἡ γῆ ⸀παρελεύσονται, οἱ δὲ λόγοι μου οὐ ⸀μὴ ⸁παρελεύσονται. Mat. 24, 35
  32. Iar de ziua aceea și de ceasul acela, nimeni nu știe, nici îngerii cari sunt în cer, nici Fiul, fără numai Tatăl. Περὶ δὲ τῆς ἡμέρας ἐκείνης ἢ ⸀τῆς ὥρας οὐδεὶς οἶδεν, οὐδὲ οἱ ἄγγελοι ⸀ἐν οὐρανῷ οὐδὲ ὁ υἱός, εἰ μὴ ὁ πατήρ. Mat. 24, 36
  33. Păziți-vă, priveghiați și vă rugați, că nu știți când va venì vremea aceea; — βλέπετε ⸀ἀγρυπνεῖτε, οὐκ οἴδατε γὰρ πότε ὁ καιρός ἐστιν· Mat. 25, 13 Lucà 12, 40
  34. Ca un om ce se duce departe lăsându’și casa sa și dând slugilor sale putere, și fiecăruia lucrul lui, și portarului poruncind ca să privegheze. ὡς ἄνθρωπος ἀπόδημος ἀφεὶς τὴν οἰκίαν αὐτοῦ καὶ δοὺς τοῖς δούλοις αὐτοῦ τὴν ἐξουσίαν, ⸀ἑκάστῳ τὸ ἔργον αὐτοῦ, καὶ τῷ θυρωρῷ ἐνετείλατο ἵνα γρηγορῇ. Lucà 19, 12 Mat. 25, 14
  35. Priveghiați dar, că nu știți când va veni domnul casei; seara, sau la miezul nopței, sau la cântatul cocoșilor, sau dimineața; γρηγορεῖτε οὖν, οὐκ οἴδατε γὰρ πότε ὁ κύριος τῆς οἰκίας ἔρχεται, ⸀ἢ ὀψὲ ἢ ⸀μεσονύκτιον ἢ ἀλεκτοροφωνίας ἢ πρωΐ,
  36. Ca nu cumvà venind fără de veste, să vă afle pre voi dormind. μὴ ἐλθὼν ἐξαίφνης εὕρῃ ὑμᾶς καθεύδοντας·
  37. Iar cele ce vouă zic, tuturor zic: priveghiați! ⸀ὃ δὲ ὑμῖν λέγω πᾶσιν λέγω· γρηγορεῖτε.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.