Ebraica de mai jos e textul masoretic, pus în dreptul versetului cu același număr. Potrivirea e după numerotare, nu cuvânt cu cuvânt.
Iov povestește mai departe ticăloșia sa.
- Mă pierz de duh purtându-mă, mă rog să mă îngroape, și nu dobândesc. רוּחִ֣י חֻ֭בָּלָה יָמַ֥י נִזְעָ֗כוּ קְבָרִ֥ים לִֽי׃
- Mă ostenesc rugându-mă, ce voiu face? Streinii mi-au furat averile. אִם־לֹ֣א הֲ֭תֻלִים עִמָּדִ֑י וּ֝בְהַמְּרוֹתָ֗ם תָּלַ֥ן עֵינִֽי׃
- Cine este acesta? Cu mâna mea să fie legat. שִֽׂימָה־נָּ֭א עׇרְבֵ֣נִי עִמָּ֑ךְ מִ֥י ה֝֗וּא לְיָדִ֥י יִתָּקֵֽעַ׃
- Că ai ascuns inima lor de înțelepciune, pentru aceea nu-i vei înălțà pre ei. כִּֽי־לִ֭בָּם צָפַ֣נְתָּ מִשָּׂ֑כֶל עַל־כֵּ֝֗ן לֹ֣א תְרֹמֵֽם׃ A 2 Lege 29, 4
- Unei părți se vor vestì rele, și ochii se scurg pentru fii. לְ֭חֵלֶק יַגִּ֣יד רֵעִ֑ים וְעֵינֵ֖י בָנָ֣יו תִּכְלֶֽנָה׃
- Și m’ai pus de poveste în neamuri, și de râs m’am făcut lor. וְֽ֭הִצִּיגַנִי לִמְשֹׁ֣ל עַמִּ֑ים וְתֹ֖פֶת לְפָנִ֣ים אֶהְיֶֽה׃
- Că s’au întunecat de mânie ochii mei, încungiurat sunt tare de către toți. וַתֵּ֣כַהּ מִכַּ֣עַשׂ עֵינִ֑י וִיצֻרַ֖י כַּצֵּ֣ל כֻּלָּֽם׃ Ps. 21, 2 68, 4 ps. 6, 8 30, 10
- S’au mirat de aceasta drepții, și cel drept preste cel fărădelege să se ridice. יָשֹׁ֣מּוּ יְשָׁרִ֣ים עַל־זֹ֑את וְ֝נָקִ֗י עַל־חָנֵ֥ף יִתְעֹרָֽר׃
- Și să ție cel credincios calea sa, și cel curat cu mâinile să ia îndrăsneală. וְיֹאחֵ֣ז צַדִּ֣יק דַּרְכּ֑וֹ וּֽטְהׇר־יָ֝דַ֗יִם יֹסִ֥יף אֹֽמֶץ׃
- Însă nu, ci toți vă întăriți și veniți, dar nu voiu aflà întru voi adevăr. וְֽאוּלָ֗ם כֻּלָּ֣ם תָּ֭שֻׁבוּ וּבֹ֣אוּ נָ֑א וְלֹֽא־אֶמְצָ֖א בָכֶ֣ם חָכָֽם׃
- Zilele mele degrab au trecut, și s’au rupt încheiturile inimii mele. יָמַ֣י עָ֭בְרוּ זִמֹּתַ֣י נִתְּק֑וּ מ֖וֹרָשֵׁ֣י לְבָבִֽי׃
- Noaptea mi-a fost în loc de zi, lumina s’a apropieat de fața întunerecului. לַ֭יְלָה לְי֣וֹם יָשִׂ֑ימוּ א֝֗וֹר קָר֥וֹב מִפְּנֵי־חֹֽשֶׁךְ׃
- De voiu mai așteptà, iad casa mea va fì, și în ceață s’a așternut mie așternutul. אִם־אֲ֭קַוֶּה שְׁא֣וֹל בֵּיתִ֑י בַּ֝חֹ֗שֶׁךְ רִפַּ֥דְתִּי יְצוּעָֽי׃
- Moartea o am chemat să-mi fie tată, și putreziciunea să-mi fie mumă și sora. לַשַּׁ֣חַת קָ֭רָאתִי אָ֣בִי אָ֑תָּה אִמִּ֥י וַ֝אֲחֹתִ֗י לָרִמָּֽה׃
- Unde dar încă mai este mie nădejde? Au bunătățile mele le voiu vedeà? וְ֭אַיֵּה אֵפ֣וֹ תִקְוָתִ֑י וְ֝תִקְוָתִ֗י מִ֣י יְשׁוּרֶֽנָּה׃
- Au se vor pogorî cu mine în iad? Au cu toate odată în țărână ne vom pogorî? בַּדֵּ֣י שְׁאֹ֣ל תֵּרַ֑דְנָה אִם־יַ֖חַד עַל־עָפָ֣ר נָֽחַת׃ [פ]
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.