Viea cea adevărată. Lucrătorul și vița.
- Eu sunt buciumul viței cel adevărat, și Tatăl meu lucrătorul este. Ἐγώ εἰμι ἡ ἄμπελος ἡ ἀληθινή, καὶ ὁ πατήρ μου ὁ γεωργός ἐστιν·
- Toată vița care nu aduce roadă întru mine, o scoate pre ea, și toată care aduce roadă, o curățește pre ea, ca mai multă roadă să aducă. πᾶν κλῆμα ἐν ἐμοὶ μὴ φέρον καρπὸν αἴρει αὐτό, καὶ πᾶν τὸ καρπὸν φέρον καθαίρει αὐτὸ ἵνα ⸂καρπὸν πλείονα⸃ φέρῃ.
- Acum voi curați sunteți pentru cuvântul care am grăit vouă. ἤδη ὑμεῖς καθαροί ἐστε διὰ τὸν λόγον ὃν λελάληκα ὑμῖν·
- Rămâneți întru mine și eu întru voi. Precum vița nu poate să aducă roadă din sine singură, de nu va rămâneà în bucium, așà nici voi, de nu veți rămâneà întru mine. μείνατε ἐν ἐμοί, κἀγὼ ἐν ὑμῖν. καθὼς τὸ κλῆμα οὐ δύναται καρπὸν φέρειν ἀφ’ ἑαυτοῦ ἐὰν μὴ ⸀μένῃ ἐν τῇ ἀμπέλῳ, οὕτως οὐδὲ ὑμεῖς ἐὰν μὴ ἐν ἐμοὶ ⸀μένητε.
- Eu sunt buciumul viței, voi vițele, cela ce rămâne întru mine și eu întru el, acesta aduce roadă multă, că fără de mine nu puteți face nimic. ἐγώ εἰμι ἡ ἄμπελος, ὑμεῖς τὰ κλήματα. ὁ μένων ἐν ἐμοὶ κἀγὼ ἐν αὐτῷ οὗτος φέρει καρπὸν πολύν, ὅτι χωρὶς ἐμοῦ οὐ δύνασθε ποιεῖν οὐδέν.
- De nu rămâne cinevà întru mine, se scoate afară ca vița și se usucă, și o adună pre ea și în foc o aruncă și arde. ἐὰν μή τις ⸀μένῃ ἐν ἐμοί, ἐβλήθη ἔξω ὡς τὸ κλῆμα καὶ ἐξηράνθη, καὶ συνάγουσιν αὐτὰ καὶ εἰς τὸ πῦρ βάλλουσιν καὶ καίεται.
- De veți rămâneà întru mine, și cuvintele mele de vor rămâneà întru voi, orice veți vreà veți cere, și se va face vouă. ἐὰν μείνητε ἐν ἐμοὶ καὶ τὰ ῥήματά μου ἐν ὑμῖν μείνῃ, ὃ ἐὰν θέλητε ⸀αἰτήσασθε καὶ γενήσεται ὑμῖν· Ioan 14, 13 Marcu 11, 24 1 Ioan 3, 22
- Întru aceasta s’au proslăvit Tatăl meu, ca roadă multă să aduceți, și să vă faceți ai mei ucenici. ἐν τούτῳ ἐδοξάσθη ὁ πατήρ μου ἵνα καρπὸν πολὺν φέρητε καὶ ⸀γένησθε ἐμοὶ μαθηταί.
- Precum m’au iubit pre mine Tatăl, și eu v’am iubit pre voi, rămâneți întru dragostea mea. καθὼς ἠγάπησέν με ὁ πατήρ, κἀγὼ ⸂ὑμᾶς ἠγάπησα⸃, μείνατε ἐν τῇ ἀγάπῃ τῇ ἐμῇ.
- De veți păzi poruncile mele, veți rămâneà întru dragostea mea, precum eu poruncile Tatălui meu am păzit, și rămân întru dragostea lui. ἐὰν τὰς ἐντολάς μου τηρήσητε, μενεῖτε ἐν τῇ ἀγάπῃ μου, καθὼς ἐγὼ ⸂τὰς ἐντολὰς τοῦ πατρός μου⸃ τετήρηκα καὶ μένω αὐτοῦ ἐν τῇ ἀγάπῃ.
- Acestea am grăit vouă, ca bucuria mea întru voi să rămâe, și bucuria voastră să se plinească. ταῦτα λελάληκα ὑμῖν ἵνα ἡ χαρὰ ἡ ἐμὴ ἐν ὑμῖν ⸀ᾖ καὶ ἡ χαρὰ ὑμῶν πληρωθῇ.
- Aceasta este porunca mea, ca să vă iubiți unul pre altul, precum eu v’am iubit pre voi. Αὕτη ἐστὶν ἡ ἐντολὴ ἡ ἐμὴ ἵνα ἀγαπᾶτε ἀλλήλους καθὼς ἠγάπησα ὑμᾶς· Marc. 12, 31
- Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca cinevà sufletul său să’și pue pentru prietenii săi. μείζονα ταύτης ἀγάπην οὐδεὶς ἔχει, ἵνα τις τὴν ψυχὴν αὐτοῦ θῇ ὑπὲρ τῶν φίλων αὐτοῦ. Ioan 3, 16 1 Ioan 3, 16
- Voi prietenii mei sunteți, de veți face câte eu poruncesc vouă. ὑμεῖς φίλοι μού ἐστε ἐὰν ποιῆτε ⸀ἃ ἐγὼ ἐντέλλομαι ὑμῖν.
- De acum nu vă mai zic vouă slugi, că sluga nu știe ce face domnul său, ci pre voi v’am zis prieteni, că toate câte am auzit dela Tatăl meu, am arătat vouă. οὐκέτι ⸂λέγω ὑμᾶς⸃ δούλους, ὅτι ὁ δοῦλος οὐκ οἶδεν τί ποιεῖ αὐτοῦ ὁ κύριος· ὑμᾶς δὲ εἴρηκα φίλους, ὅτι πάντα ἃ ἤκουσα παρὰ τοῦ πατρός μου ἐγνώρισα ὑμῖν.
- Nu voi m’ați ales pre mine, ci eu v’am ales pre voi și v’am pus ca voi să mergeți și roadă să aduceți și roada voastră va rămâneà; ca orice veți cere dela Tatăl întru numele meu, să deà vouă. οὐχ ὑμεῖς με ἐξελέξασθε, ἀλλ’ ἐγὼ ἐξελεξάμην ὑμᾶς, καὶ ἔθηκα ὑμᾶς ἵνα ὑμεῖς ὑπάγητε καὶ καρπὸν φέρητε καὶ ὁ καρπὸς ὑμῶν μένῃ, ἵνα ὅ τι ἂν αἰτήσητε τὸν πατέρα ἐν τῷ ὀνόματί μου δῷ ὑμῖν. Mat. 28, 19
- Acestea poruncesc vouă, ca să vă iubiți unul pre altul, ταῦτα ἐντέλλομαι ὑμῖν ἵνα ἀγαπᾶτε ἀλλήλους.
- De vă urăște pre voi lumea, știți că pre mine mai înainte decât pre voi m’a urît. Εἰ ὁ κόσμος ὑμᾶς μισεῖ, γινώσκετε ὅτι ἐμὲ πρῶτον ⸀ὑμῶν μεμίσηκεν.
- De ați fi din lume, lumea ar iubì pre al său, iar căci din lume nu sunteți, ci eu v’am ales pre voi din lume, pentru aceasta urăște pre voi lumea. εἰ ἐκ τοῦ κόσμου ἦτε, ὁ κόσμος ἂν τὸ ἴδιον ἐφίλει· ὅτι δὲ ἐκ τοῦ κόσμου οὐκ ἐστέ, ἀλλ’ ἐγὼ ἐξελεξάμην ὑμᾶς ἐκ τοῦ κόσμου, διὰ τοῦτο μισεῖ ὑμᾶς ὁ κόσμος.
- Aduceți-vă aminte de cuvântul care am grăit vouă; nu este sluga mai mare decât domnul său. De m’au gonit pre mine și pre voi vă vor gonì; de au păzit cuvântul meu, și al vostru vor păzì. μνημονεύετε τοῦ λόγου οὗ ἐγὼ εἶπον ὑμῖν· Οὐκ ἔστιν δοῦλος μείζων τοῦ κυρίου αὐτοῦ· εἰ ἐμὲ ἐδίωξαν, καὶ ὑμᾶς διώξουσιν· εἰ τὸν λόγον μου ἐτήρησαν, καὶ τὸν ὑμέτερον τηρήσουσιν. Ioan 13, 16 Mat. 10, 24
- Ci acestea toate vor face vouă pentru numele meu, căci nu știu pre cela ce m’au trimes pre mine. ἀλλὰ ταῦτα πάντα ποιήσουσιν ⸂εἰς ὑμᾶς⸃ διὰ τὸ ὄνομά μου, ὅτι οὐκ οἴδασιν τὸν πέμψαντά με. Ioan 16, 3
- De n’aș fi venit și aș fi grăit lor, păcat n’ar aveà, iar acum răspuns n’au pentru păcatul lor. εἰ μὴ ἦλθον καὶ ἐλάλησα αὐτοῖς, ἁμαρτίαν οὐκ ⸀εἴχοσαν· νῦν δὲ πρόφασιν οὐκ ἔχουσιν περὶ τῆς ἁμαρτίας αὐτῶν. Ioan 9, 41
- Cela ce mă urăște pre mine, și pre Tatăl meu urăște. ὁ ἐμὲ μισῶν καὶ τὸν πατέρα μου μισεῖ.
- De n’aș fi făcut lucruri întru ei, care nimeni altul n’a făcut, păcat n’ar aveà; iar acum au și văzut și m’au urît și pre mine și pre Tatăl meu. εἰ τὰ ἔργα μὴ ἐποίησα ἐν αὐτοῖς ἃ οὐδεὶς ἄλλος ⸀ἐποίησεν, ἁμαρτίαν οὐκ ⸀εἴχοσαν· νῦν δὲ καὶ ἑωράκασιν καὶ μεμισήκασιν καὶ ἐμὲ καὶ τὸν πατέρα μου. Ioan 10, 37
- Ci ca să se împlinească cuvântul cel scris în legea lor: m’au urît în zadar. ἀλλ’ ἵνα πληρωθῇ ὁ λόγος ὁ ⸂ἐν τῷ νόμῳ αὐτῶν γεγραμμένος⸃ ὅτι Ἐμίσησάν με δωρεάν. Ps. 34, 19
- Iar când va venì Mângâitorul pre care eu voiu trimite vouă dela Tatăl, Duhul adevărului, carele dela Tatăl purcede, acela va mărturisì pentru mine. ⸀Ὅταν ἔλθῃ ὁ παράκλητος ὃν ἐγὼ πέμψω ὑμῖν παρὰ τοῦ πατρός, τὸ πνεῦμα τῆς ἀληθείας ὃ παρὰ τοῦ πατρὸς ἐκπορεύεται, ἐκεῖνος μαρτυρήσει περὶ ἐμοῦ· Ioan 14, 26 Fapt. 1, 4
- Încă și voi mărturisiți, că din început cu mine sunteți. καὶ ὑμεῖς δὲ μαρτυρεῖτε, ὅτι ἀπ’ ἀρχῆς μετ’ ἐμοῦ ἐστε. Fapt. 5, 32
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.