Fericirea drepților și pedepsirea păcătoșilor.
- Iar sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu, și nu se va atinge de dânsele muncă. Înțel. Sol. 5, 5 A 2 Lege 33, 3
- Părutu-s’au întru ochii celor nepricepuți a murì, și s’a socotit pedepsire ieșirea lor.
- Și mergerea dela noi sfărâmare, iar ei sunt în pace.
- Că înaintea feții oamenilor de vor și luà munci, nădejdea lor este plină de nemurire.
- Și puțin fiind pedepsiți, cu mari faceri de bine se vor dăruì, că Dumnezeu i-au ispitit pre dânșii, și i-au aflat luiș vrednici.
- Ca aurul în topitoare i-au lămurit pre ei, și ca o jertfă de ardere întreagă i-au primit.
- Și în vremea cercetării lor vor strălucì, și ca scânteile pre paie vor fugì. Mat. 13, 43
- Judecà-vor limbi, și vor stăpânì popoare, și va împărățì într’înșii Domnul în veci. 1 Cor. 6, 2
- Cei ce nădăjduesc spre dânsul vor înțelege adevărul, și credincioșii în dragoste vor petrece cu dânsul, că dar și milă este întru cuvioșii lui, și cercetare întru aleșii lui.
- Iar cei necredincioși precum au socotit, se vor pedepsì; cei ce au părăsit pre cel drept, și dela Domnul s’au depărtat.
- Că cel ce defăimă înțelepciunea și învățătura, ticălos este, și deșartă este nădejdea lor și ostenelele lor fără de folos și netrebnice lucrurile lor.
- Muierile lor fără de minte, și fiii lor răi.
- Blestemată este nașterea lor, că fericită este cea stearpă, care nu s’a pângărit, care n’a cunoscut pat cu păcat, aveà-va roadă la cercetarea sufletelor.
- Și famenului care n’a făcut cu mâinile sale fărădelege, nici a gândit împrotiva Domnului rele, că se va dà lui darul credinței cel ales, și soartă poftită în Biserica Domnului, Isaia 56, 3
- Că roada ostenelelor bune cu bună cinste este, și necăzută este rădăcina înțelepciunei.
- Și fiii prea curvarilor nu vor fì desăvârșiți, și din patul cel fărădelege sămânța se va stinge.
- Că de vor și aveà vieață lungă, întru nimic se vor socotì, și necinstite vor fi bătrânețele lor cele mai de pre urmă.
- Și de vor murì curând n’au nădejde, nici în ziua judecății mângâere.
- Că al neamului nedrept rău este sfârșitul.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.