Ediția sinodală, București 1914

Faptele Apostolilor 9

Chemarea lui Pavel și botezul său. Minunile lui Petru în Lida și Iopi.

  1. Iar Savlu, încă suflând cu îngroziri și cu ucideri împrotiva ucenicilor Domnului, a mers la arhiereu, Fapt. 25, 9
  2. Și a cerut dela el cărți în Damasc la Sinagoguri ca, de ar aflà pre vre unii cari să fie din calea aceasta, și bărbați și muieri, legați să’i aducă în Ierusalim.
  3. Și mergând, a fost când s’a apropiat el de Damasc, fără de veste a strălucit preste el lumină din cer. 1 Cor. 15, 8
  4. Și căzând pre pământ, a auzit glas zicând lui: Savle, Savle, ce mă gonești?
  5. Și el a zis: cine ești, Doamne? Iar Domnul au zis lui: eu sunt Iisus pre care tu gonești; cu greu îți este ție a lovì cu piciorul împrotiva boldurilor. Fapt. 5, 39
  6. Și tremurând și spăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voești să fac? Și Domnul au zis către el: scoală-te și intră în cetate, și se va spune ție ce trebue tu să faci. Fapt. 10, 6
  7. Iar bărbații, cari mergeau pre cale cu el, stau încremeniți, auzind glasul, și pre nimeni văzând.
  8. Și s’a sculat Savlu dela pământ; și deschizându’și ochii săi, pre nimeni nu vedeà; și ducându’l de mâini, l-au băgat în Damasc.
  9. Și a fost trei zile nevăzând, și nici a mâncat, nici a băut.
  10. Și erà un ucenic în Damasc, anume Anania; și au zis către el Domnul în vedenie: Anania. Iar el a zis: Iată eu, Doamne.
  11. Iar Domnul au zis către el: Sculându-te, mergi pre ulița ce se chiamă Dreaptă, și caută în casa lui Iuda pre Savlu anume, Tarsenean; că iată, se roagă,
  12. Și a văzut în vedenie pre un bărbat anume Anania intrând, și puindu’și pre el mâna, ca iarăș să vază.
  13. Și a răspuns Anania: Doamne, auzit-am dela mulți pentru bărbatul acesta, câte rele a făcut sfinților tăi în Ierusalim;
  14. Încă și aici are putere dela Arhierei să lege pre toți cari chiamă numele tău.
  15. Și au zis către el Domnul: mergi; că vas ales îmi este mie acesta, ca să poarte numele meu înaintea neamurilor și a împăraților și a fiilor lui Israil;
  16. Că eu voiu arătà lui câte i se cade să pătimească el pentru numele meu. 2 Cor. 11, 23
  17. Și a mers Anania, și a intrat în casă; și puindu’și pre el mâinile a zis: Savle frate, Domnul Iisus, care s’au arătat ție pre calea care veniai, m’au trimes ca să vezi și să te umpli de Duh Sfânt.
  18. Și îndată a căzut de pre ochii lui ca niște solzi; și a văzut îndată, și sculându-se, s’a botezat.
  19. Și luând mâncare, s’a întărit. Și a fost Savlu cu ucenicii cari erau în Damasc câtevà zile.
  20. Și îndată în sinagoguri a propoveduit pre Hristos, că acesta este Fiul lui Dumnezeu.
  21. Și se mirau toți cei ce’l auziau, și ziceau: au, nu este acesta cel ce a prădat în Ierusalim pre cei ce chemau numele acesta, și aici pentru aceea a venit, ca legați pre ei să’i ducă la Arhierei? Fapt. 8, 1 26, 10
  22. Iar Savlu mai vârtos se întărià, și turburà pre Iudeii cei ce locuiau în Damasc, dovedind că acesta este Hristos.
  23. Și dacă s’au împlinit zile multe, s’au sfătuit Iudeii să’l omoare pre dânsul;
  24. Și s’a făcut lui Savlu cunoscut vicleșugul lor. Și păziau porțile ziua și noaptea ca să’l omoare pre el.
  25. Și luându’l pre dânsul ucenicii noaptea, l-au slobozit preste zid lăsându’l într’o coșniță.
  26. Și mergând Savlu în Ierusalim, se îspitià să se lipească de ucenici; și toți se temeau de el, necrezând că este ucenic.
  27. Iar Varnava luându’l pre el, l-a adus la apostoli, și le-a spus lor în ce chip pre cale a văzut pre Domnul, și cum că i-au grăit lui, și în ce chip în Damasc cu îndrăzneală a grăit întru numele lui Iisus.
  28. Și erà cu ei intrând și ieșind în Ierusalim;
  29. Și cu îndrăzneală vorbind întru numele Domnului Iisus; și grăià și se întrebà cu Elinii; iar ei căutau să’l omoare pre el.
  30. Și dacă au înțeles aceasta frații, l-au dus pre el în Chesariea, și l-au trimes în Tars. Fapt. 11, 25
  31. Iar bisericile prin toată Iudeea și Galileea și Samaria, aveau pace, zidindu-se și umblând întru frica Domnului, și întru mângâierea Duhului Sfânt se înmulțiau.
  32. Și a fost, Petru trecând pre la toți, a venit și la sfinții ce locuiau în Lida.
  33. Și a aflat acolo pre un om oarecare anume Enea, de opt ani zăcând în pat, care erà slăbănog.
  34. Și a zis Petru lui: Enea, vindecă-te Iisus Hristos; scoală-te, și’ți așterne ție. Și îndată s’a sculat.
  35. Și l-au văzul pre el toți cei ce locuiau în Lida și în Sarona cari s’au și întors la Domnul.
  36. Iar în Iopi erà o uceniță anume Tavita, care tâlcuindu-se se zice Căprioară; aceasta erà plină de fapte bune și de milostenii ce făceà.
  37. Și a fost în zilele acelea bolnăvindu-se ea, a murit; și scăldându-o, o au pus în foișor.
  38. Și aproape fiind Lida de Iopi, ucenicii auzind că Petru este într’însa, au trimes pre doi bărbați la dânsul, rugându’l să nu pregete a venì până la ei.
  39. Și sculându-se Petru, a mers cu dânșii. Pre care dacă a venit l-au dus în foișor; și au stătut înaintea lui toate văduvele plângând, și arătând hainele și îmbrăcămintele câte făceà, fiind cu dânsele Căprioara.
  40. Și scoțând Petru pre toți afară, îngenunchind, s’a rugat; și întorcându-se către trup a zis: Tavita, scoală. Iar ea și a deschis ochii săi; și văzând pre Petru, a șezut.
  41. Și dându’i mâna, o a ridicat pre ea, și chemând pre sfinți și pre văduve, o a dat pre ea vie.
  42. Și s’a auzit aceasta prin toată Iopi; și mulți au crezut în Domnul.
  43. Și a fost de a rămas el zile destule în Iopi la un Simon oarecare curelar. Fapt. 10, 6

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.