Pavel propoveduește în Efes, botează și săvârșește multe vindecări minunate. Dimitrie Argintarul ridică poporul asupra lui Pavel.
- Și a fost când erà Apolos în Corint, Pavel trecând prin părțile cele de sus a venit în Efes, și aflând pre oarecari ucenici, Fapt. 18, 19 24
- A zis către ei: luat-ați Duh Sfânt după ce ați crezut? Iar ei au zis către dânsul: încă nici de este Duh Sfânt am auzit. Fapt. 10, 44 Ioan 7, 39
- Și a zis către ei: dar în ce v’ați botezat? Iar ei au zis: în botezul lui Ioan.
- Iar Pavel a zis: Ioan a botezat botezul pocăinței, zicând norodului, să crează întru cela ce vine după dânsul, adecă întru Hristos Iisus. Mat. 3, 11
- Și auzind, s’au botezat întru numele Domnului Iisus.
- Și punându-și Pavel mâinile preste ei, au venit Duhul Sfânt preste dânșii; și grăiau în limbi, și prorociau. Fapt. 6, 6 2, 4
- Și erau de toți bărbați, ca la doisprezece.
- Și el intrând în sinagogă, cu îndrăzneală grăià în trei luni, întrebându-se și adeverind cele de împărăția lui Dumnezeu. Fapt. 14, 3
- Iar de vreme ce unii se împietreau și nu ascultau, grăind de rău calea înaintea norodului, Pavel depărtându-se dela ei, a osebit pre ucenici, în toate zilele pricindu-se în școala unui Tiran.
- Și aceasta s’a făcut în doi ani; cât toți cei ce locuiau în Asia au auzit cuvântul Domnului Iisus, și Iudeii și Elinii.
- Și puteri nu mici făceà Dumnezeu prin mâinile lui Pavel;
- Cât și preste cei ce erau bolnavi se aduceau de pre trupul lui măhrămi sau ștergătoare, și se depărtau dela ei boalele, și duhurile cele rele ieșau dintr’înșii.
- Și s’au ispitit oarecari din Iudeii cei ce încunjurau jurători, a chemà preste cei ce aveau duhurile cele rele, numele Domnului Iisus, zicând: jurămu-vă pre voi cu Iisus pre care Pavel propoveduește.
- Și erau șapte feciori ai lui Scheva, Iudeului, arhiereului, cari făceau aceasta.
- Și răspunzând duhul cel rău a zis: pre Iisus cunosc, și pre Pavel știu; dar voi cine sunteți?
- Și sărind asupra lor omul întru care erà duhul cel rău, și biruindu’i pre ei, s’a întărit asupra lor, cât goli și răniți au fugit din casa aceea.
- Și aceasta s’a făcut știută la toți Iudeii și Elinii cei ce locuiau în Efes; și a căzut frică preste toți aceia, și se măreà numele Domnului Iisus. Fapt. 5, 5 11
- Și mulți din cei ce crezuseră veneau de se mărturiseau, și vesteau faptele lor.
- Și mulți din cei ce făcuse vrăjile aducând cărțile, le ardeau înaintea tuturor; și au socotit prețurile lor, și au aflat cincizeci de mii de arginți.
- Așà cu tărie cuvântul Domnului creșteà și se întăreà. Fapt. 6, 7 12, 24
- Și dacă s’au săvârșit acestea, a pus Pavel cu duhul, ca trecând prin Machedonia și Ahaia, să meargă în Ierusalim, zicând că după ce voiu fi acolo, trebue și Roma să o văz. Fapt. 18, 21 20, 22
- Și trimițând la Machedonia doi din cei ce slujeau lui, pre Timotei și pre Erast; el a rămas câtăvà vreme în Asia. Rom. 16, 23
- Și s’a făcut în vremea aceea turburare nu puțină pentru calea Domnului. 2 Cor. 1, 8
- Pentrucă un argintar oarecare anume Dimitrie, făcând biserici de argint Artemidei, dà meșterilor lucru nu puțin; Fapt. 16, 16
- Pre cari adunându’i și pre cei ce erau lucrători de unele ca acestea, a zis: bărbaților, știți că dintr’acest lucru este câștigul nostru.
- Și vedeți și auziți, că nu numai în Efes, ci mai în toată Asia, Pavel acesta mult norod învățând a mutat, zicând, că nu sunt dumnezei cei ce de mâini se fac;
- Și nu numai această parte a noastră se primejduește a venì spre defăimare; ci și biserica dumnezeoaei celei mari Artemidei, întru nimic a se socotì, ba încă să se surpe și mărimea ei, pre care toată Asia și lumea o cinstește.
- Și auzind și umplându-se de mânie strigau, zicând: mare este Artemida Efesenilor!
- Și s’a umplut toată cetatea de turburare; și s’au pornit toți într’un suflet la priveliște, răpind împreună și pre Gaie și pre Aristarh, Machedonenii, soțiile lui Pavel. 2 Cor. 1, 8
- Iar Pavel vrând să intre în norod, nu l-au lăsat pre el ucenicii.
- Încă și unii din mai marii Asiei, fiind lui prieteni, trimețând la dânsul, îl rugau să nu se deà pre sine în priveliște.
- Deci alții strigau altcevà; pentrucă erà adunarea turburată, și cei mai mulți nu știau pentru ce s’au adunat.
- Iar din norod au scos înainte pre Alexandru, puindu’l pre el înainte Iudeii. Iar Alexandru făcând cu mâna, vreà să răspunză norodului.
- Iar cunoscând că este Iudeu, un glas s’a făcut de către toți, care ca vre-o două ceasuri strigà: mare este Artemida Efesenilor!
- Iar logofătul potolind norodul, a zis: bărbați Efeseni, cine este omul acela care nu știe că cetatea Efesenilor este purtătoare de grija bisericei Artemidei, dumnezeoaei cei mari și a chipului ei?
- Deci fără de îndoială fiind acestea, se cuvine voi să vă astâmpărați, și nimic cu obrăznicie să nu faceți. Fapt. 21, 5
- Că ați adus pre bărbații aceștia, nici furi de cele sfinte fiind, nici hulind pre dumnezeoaea voastră.
- Iar de are Dimitrie și cei împreună cu el meșteri, către cinevà cuvânt, judecători sunt și dregători; pârască-se unul pre altul.
- Iar dacă pentru altcevà cercați, în adunarea cea legiuită se va deslegà.
- Pentrucă ne primejduim să ne vinuim de zarvă pe ziua de astăzi, fiindcă nici o pricină nu este pentru care am puteà să dăm seamă de turburarea aceasta.
- Și aceasta zicând, a slobozit adunarea.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.