În capitolul acesta ediția 1914, care urmează Septuaginta, împarte textul altfel decât textul ebraic — alt număr de versete, uneori altă graniță de capitol. Ca să nu punem ebraica lângă versetul greșit, aici n-o arătăm. De ce diferă cele două.
Vedenie despre învierea morților și despre Antihrist.
- În vremea aceea sculà-se-va Mihail voevodul cel mare, cel ce stă pentru fiii poporului tău, și va fì vreme de necaz, care n’a fost ca aceasta de când a fost neam pre pământ până în vremea aceasta, și în vremea aceea se va mântuì poporul tău tot, dare s’a aflat scris în carte.
- Și mulți din cei ce dormiau în țărâna pământului se vor sculà, unii la vieață veșnică și unii la ocară și la rușine veșnică. Matei 25, 46
- Și cei ce au fost înțelegători vor strălucì ca lumina tăriei, și dintru drepții cei mulți ca stelele în veac, și încă. Ioan 5, 29
- Și tu Daniile astupă cuvintele, și pecetluește cartea până la vremea sfârșirei, până se vor învățà mulți, și se va înmulțì mintea.
- Și am văzut eu Daniil, și iată alți doi stau unul dincoace de malul rîului și unul dincolo de malul rîului.
- Și am zis bărbatului celui îmbrăcat cu vadin, care erà deasupra apei rîului, până când va fi sfârșitul minunilor celor ce ai zis?
- Și am auzit pre bărbatul cel îmbrăcat cu cele de vadin, care erà deasupra apei rîului, și a înălțat dreapta sa și stânga sa la cer, și s’a jurat pre cel ce în veac este viu, că în vreme și în vremi și în jumătate de vreme, când se va sfârșì risipirea mâniei poporului celui sfințit, cunoaște-vor toate acestea. Apoc. 10, 6
- Și eu am auzit, și n’am înțeles, și am zis: Doamne! Ce sunt cele de apoi ale acestora?
- Și au zis: vino Daniile, că astupate și pecetluite sunt cuvintele până la vremea sfârșirei.
- Alege-se-vor, și se vor înălbì, și se vor lămurì, și se vor sfințì mulți, și vor nelegiuì cei fărădelege, și nu vor înțelege toți cei fărădelege, ci cei înțelepți vor înțelege. Apoc. 22, 12
- Și dela vremea, în care va încetà jertfa cea fără de curmare, și se va dà urâciunea pustiirei, zile o mie două sute și nouăzeci. Fericit este cel ce așteaptă, și a ajuns la zile o mie trei sute treizeci și cinci.
- Și tu mergi și te odihnește, că încă zile și ceasuri sunt până la plinirea sfârșirei, și te vei odihnì, și te vei sculà întru soarta ta la sfârșitul zilelor.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.