Ediția sinodală, București 1914

2 Corinteni 9

Îndemnare a dà milostenia mai curând și cu cuviință.

  1. Că pentru slujba cea către sfinți, de prisosit este a scrie vouă; 2 Cor. 8, 4 20
  2. Că știu bunăvoința voastră, cu care pentru voi mă laud către Machedoneni, că Ahaia s’a gătit din anul trecut; și râvna cea din voi pre cei mai mulți a îndemnat. 2 Cor. 8, 10
  3. Și am trimis pre frați, ca nu îndeșert să fie lauda noastră cea pentru voi în partea aceasta; ca precum am zis, să fiți gata;
  4. Ca nu cumvà de vor venì împreună cu mine Machedoneni, și vă vor aflà pre voi negătiți, să ne rușinăm noi (ca să nu zicem voi) întru starea aceasta a laudei. 2 Cor. 11, 17
  5. Drept aceea de nevoe a fi am socotii a îndemnà pre frați, ca să vie mai înainte la voi, și să gătească binecuvântarea voastră cea mai înainte făgăduită, ca să fie aceea gata, așà ca o binecuvântare, iar nu ca o lăcomie.
  6. Iar aceasta zic: cel ce seamănă cu scumpete, cu scumpete va și secerà; iar cel ce seamănă întru binecuvântare, întru binecuvântare va și secerà. Gal. 6, 7
  7. Fiecare să deà precum se îndură cu inima; nu dintru mâhnire, sau de silă; că pre dătătorul de bună voie iubește Dumnezeu. Pilde 22, 8
  8. Și puternic este Dumnezeu să prisosiască tot darul spre voi; ca întru toate pururea toată îndestularea având, să prisosiți spre tot lucrul bun;
  9. (Precum este scris: împărțit-au, dat-a săracilor, dreptatea lui rămâne în veac. Ps. 111, 8 Pilde 11, 24
  10. Iar cel ce dă sămânță semănătorului, să vă deà și pâine spre mâncare, și să înmulțească sămânța voastră, și să crească roadele dreptăței voastre); Is. 55, 10 Osie 10, 12
  11. Ca întru toate să vă îmbogățiți spre toată darea cea cu îndestulare, care lucrează prin noi mulțămită lui Dumnezeu. 2 Cor. 1, 11 4, 15
  12. Căci slujba lucrărei acesteea nu numai împlinește lipsele sfinților, ci prisosește prin multe mulțămite lui Dumnezeu; 2 Cor. 8, 14 Fil. 2, 30
  13. Prin adeverirea slujbei acesteea slăvind ei pre Dumnezeu pentru ascultarea mărturisirei voastre la evanghelia lui Hristos, și pentru bunătatea împărtășirei către dânșii și către toți;
  14. Și cu rugăciunea lor pentru voi, cari vă doresc pre voi pentru darul lui Dumnezeu cel de prisosit întru voi.
  15. Iar mulțămită lui Dumnezeu pentru darul lui cel nespus.

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.