Despre certarea și învățătura pruncilor. Îngrijirea sănătății. Veselia și înfrânarea.
- Cel ce iubește pre fiul său, îl bate, ca mai pre urmă să se bucure de el. Pilde 13, 25 23, 13
- Cel ce ceartă pre fiul său, folos va aveà de el, și între cei cunoscuți se va lăudà pentru el.
- Cel ce învață pre fiul său, întărîtă pre vrăjmași, și înaintea prietinilor se va bucurà pentru el.
- Murit-a tatăl lui, și ca și cum n’ar fi murit, pentrucă asemenea luiș a lăsat după sine.
- În viața sa a văzut și s’a bucurat, și la moartea sa nu s’a întristat.
- Asupra vrăjmașilor a lăsat izbânditor, și prietinilor răsplătitor de har.
- Cel ce este moale cu fiul său, va legà ranele lui, și de toată strigarea se vor turburà cele din lăuntru ale lui.
- Calul neînvățat se face nesilnic, și fiul slobod se face obraznic.
- Hrănește pre fiul tău și te va înfricoșà, joacă-te cu el și te va întristà.
- Nu râde cu el, ca nu împreună cu el să te doară, și mai pre urmă să ți se strepezească dinții.
- Nu’i dà lui volnicie la tinerețe, și nu trece cu vederea greșalele lui.
- Pleacă grumazul lui la tinerețe, și frânge coastele lui până este prunc, ca nu cumvà învârtoșindu-se să nu te asculte.
- Ceartă pre fiul tău, și’l fă să lucreze, ca să nu se poticnească întru rușine.
- Mai bun este săracul sănătos și tare cu puterea, decât bogatul care are trupul său rănit.
- Sănătatea și buna tărie, mai bună este decât tot aurul, și trupul cel sănătos și cu putere, decât avuțiea nenumărată.
- Nu este mai bună avuțiea decât sănătatea trupului, și nu este bucurie mai mare decât bucuriea inimii.
- Mai bună este moartea, decât vieața amară sau decât boala statornică.
- Bunătăți multe vărsate împrejurul gurei cei închise, ca bucatele cele puse la mormânt,
- Ce folosește idolului jertfa? Că nici nu mănâncă, nici nu miroase; așà este pre care îl gonește Domnul.
- Cel ce vede cu ochii și suspină, este ca și scopitul, care îmbrățișează pre fecioară și suspină.
- Nu dà spre întristare sufletul tău, și nu te necăjì pre tine cu sfatul tău.
- Veselia inimii este vieața omului, și bucuriea omului este îndelungarea zilelor lui.
- Iubește’ți sufletul tău și’ți mângâie inima ta, și departe dela tine gonește întristarea.
- Că pre mulți i-a omorît întristarea, și nu este folos întru ea.
- Pisma și mânia împuținează zilele, și grija aduce bătrânețele mai înainte de vreme.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.