Despre împrumutare și chezășuire. Milostenie, oaspeții cei nemulțămitori și despre nemernici.
- Cel ce face milostenie, împrumută pre aproapele său; și cel ce biruește cu mâna sa, ține poruncile. Pilde 31, 20
- Împrumută pre aproapele tău în vremea lipsii lui; și iarăș înapoiază aproapelui la vremea sa. A 2 Lege 15, 7 11 Tovit 4, 12
- Întărește cuvântul și te încrede lui, și în toată vremea vei aflà ce’ți este ție de lipsă.
- Mulți ca o aflare au socotit împrumutarea, și au făcut necaz celor ce i-au ajutat pre ei.
- Până va luà sărută mâna celui ce’i dă, și pentru banii aproapelui își smerește glasul.
- Iar când este vremea să întoarcă, îndelungează vremea și se apără cu cuvinte de lene și vinuește vremea.
- De va puteà, abia va întoarce jumătate și aceea o va socotì ca o aflare.
- Iar de nu, pentru că l-a lipsit pre el de banii săi, se face lui vrăjmaș în dar.
- Blestemuri și sudalme îi va răsplătì lui, și în loc de cinste, îi va răsplătì lui necinste.
- Mulți pentru această răutate se întorc de către om și nu împrumută, temându-se să nu se păgubească în zadar.
- Însă cu cel smerit fii îngăduitor și nu întârzieà a face milă cu el.
- Pentru poruncă ajută pre sărac și în lipsa lui să nu’l întorci deșărt.
- Pierde banii pentru frate și pentru prietin, ca să nu ruginească supt piatră spre pierzare.
- Pune’ți comoara ta întru poruncile celui prea Înalt, și mai mult va folosì ție decât aurul.
- Închide milosteniea ta în cămările tale, și aceasta te va scoate din tot răul.
- Mai mult decât pavăza puterii și decât sulița tăriei împrotiva vrăjmașului, se va răsboì pentru tine.
- Bărbatul bun se pune chezaș pentru aproapele său; iar cel ce a pierdut rușinea, părăsi’l-va pre el.
- Binele, care ți l-a făcut chezașul să nu’l uiți, că și-a dat sufletul său pentru tine.
- Binele chezașului îl strică păcătosul, și cel nemulțămitor în cuget, părăsește pre cel ce l-a izbăvit pre el.
- Chezășiea pre mulți drepți i-a pierdut, și i-a clătit pre ei ca valurile mării.
- Pre bărbați puternici i-a scos din case, și i-a făcut să rătăcească pe la neamuri streine.
- Păcătosul căzând în chezășie și gonind prilejuri, va cădeà în judecată.
- Ajută pre aproapele tău după puterea ta, și’ți ià aminte ție să nu cazi.
- Temeiul vieții omului este apa, pâinea, haina și casa, care’l acopere.
- Mai bună este vieața săracului supt acoperemânt de scânduri, decât ospețe luminate în streini.
- Spre mic și spre mare, fii voitor de bine.
- Rea vieață este din casă în casă, și unde te vei sălășluì, nu vei deschide gura ta.
- Ospătà-vei și vei adăpà nemulțămitori, și pre lângă acestea amărăciuni vei auzì:
- Mergi nemernice, împodobește masa, și cu ce va fì în mâna ta hrănește-mă.
- Ieși nemernice dinaintea cinstei, că mi-a venit oaspet fratele meu și’mi trebuește casa.
- Grele sunt acestea omului, care are minte: certarea casei și imputarea datornicului.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.