Despre dreapta întrebuințare a limbii. Darurile și minciuna.
- Mai bine este a mustrà, decât a se mânià pe ascuns.
- Și cel ce se mărturisește, dela scădere se va oprì.
- Precum este pofta famenului a stricà fecioria fetei, așà este cel ce cu sila face judecată.
- Este, care tace și se află înțelept, și este, care se face urît pentru vorba cea multă,
- Și este, care tace pentrucă n’are ce să răspunză, și este care tace pentru că știe vremea.
- Omul înțelept va tăceà până la vreme, iar cel îngâmfat și nebun va trece preste vreme.
- Cel ce înmulțește cuvintele, urî-se-va, și cel ce’și ià luiș putere, se va urî.
- Este spor omului întru cele rele, și este aflare spre scădere.
- Este dare care nu’ți va folosì, și este dare, a căreea îndoită este răsplătirea.
- Este micșorare pentru mărire, și este care din smerenie și-a ridicat capul.
- Este care cumpără multe cu puțin, și este care plătește cu șapte părți mai mult.
- Cel înțelept în cuvinte, iubit se va face pre sine, iar darurile celor nebuni se vor lepădà.
- Darul celui fără de minte nu’ți va folosì ție; că ochii lui în loc de unul, sunt mulți.
- Puține va dà și multe va imputà, și va deschide gura sa ca un pristav.
- Astăzi va dà împrumut, și mâine va cere înapoi. Urît om este unul ca acesta.
- Nebunul va zice: nu este mie prietin, și nu este har întru bunătățile mele.
- Cei ce mănâncă pâinea mea, sunt răi cu limba.
- De câte ori și câți îl vor batjocorì pre el?
- Mai bună este căderea pre pământ, decât căderea limbei; așà căderea celor răi degrab va venì.
- Omul nemulțămitor este poveste fără de vreme, pururea va fì în gura celor neînvățați.
- Din gura nebunului se va gonì pilda, că nu o va zice în vremea ei.
- Este care de nevoie se oprește a păcătuì, și întru odihna sa nu se va umilì.
- Este care’și pierde sufletul său pentru rușine, și de către fața cea fără de minte îl va pierde pre el.
- Este care pentru rușine făgăduește har prietenului, și’l câștigă pre el vrăjmaș în zadar.
- Batjocură rea este la om minciuna, în gura celor neînvățați pururea va fì.
- Mai bun este furul, decât cel ce pururea minte; iar amândoi pierzarea vor moștenì.
- Năravul omului mincinos este ocară, și rușinea lui este cu el pururea.
- Cel înțelept la cuvânt se va înălțà pre sine, și omul înțelept va plăceà celor mari.
- Cel ce lucrează pământul, înălțà-va stogul său, și cel ce place celor mari, curățise-va de nedreptate. Pilde 28, 19 12, 11
- Ospețele și darurile orbesc ochii înțelepților, și ca zăbala în gură abat mustrările.
- Înțelepciunea ascunsă și comoara neștiută, ce folos este de amândouă? Eșire 23, 8 A 2 Lege 16, 19
- Mai bun este omul, care își ascunde nebunia sa, decât omul, care își ascunde înțelepciunea sa.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.