Ebraica de mai jos e textul masoretic, pus în dreptul versetului cu același număr. Potrivirea e după numerotare, nu cuvânt cu cuvânt.
Sfaturi împrotiva leneviei și a vicleniei.
- Precum în vremea secerișului nu este rouă, și precum vara nu este ploaie, așà și la cel fără de minte nu se află cinste. כַּשֶּׁ֤לֶג ׀ בַּקַּ֗יִץ וְכַמָּטָ֥ר בַּקָּצִ֑יר כֵּ֤ן לֹֽא־נָאוֶ֖ה לִכְסִ֣יל כָּבֽוֹד׃
- Precum pasările zboară și vrăbiile, așà blestemul îndeșert nu va venì asupra nimănui. כַּצִּפּ֣וֹר לָ֭נוּד כַּדְּר֣וֹר לָע֑וּף כֵּ֥ן קִֽלְלַ֥ת חִ֝נָּ֗ם (לא) [ל֣וֹ] תָבֹֽא׃
- Precum biciul la cal și boldul la asin, așà este toiagul la poporul cel fărădelege. שׁ֣וֹט לַ֭סּוּס מֶ֣תֶג לַחֲמ֑וֹר וְ֝שֵׁ֗בֶט לְגֵ֣ו כְּסִילִֽים׃
- Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu fii asemenea lui. אַל־תַּ֣עַן כְּ֭סִיל כְּאִוַּלְתּ֑וֹ פֶּֽן־תִּשְׁוֶה־לּ֥וֹ גַם־אָֽתָּה׃
- Ci răspunde nebunului la nebunia lui, ca să nu aibă părere în sine că el este înțelept. עֲנֵ֣ה כְ֭סִיל כְּאִוַּלְתּ֑וֹ פֶּן־יִהְיֶ֖ה חָכָ֣ם בְּעֵינָֽיו׃
- Din căile sale ocară face, cel ce a trimis cuvânt prin sol nebun. מְקַצֶּ֣ה רַ֭גְלַיִם חָמָ֣ס שֹׁתֶ֑ה שֹׁלֵ֖חַ דְּבָרִ֣ים בְּיַד־כְּסִֽיל׃
- Oprește mergerea vinelor și fărădelegea din rostul celor fără de minte. דַּלְי֣וּ שֹׁ֭קַיִם מִפִּסֵּ֑חַ וּ֝מָשָׁ֗ל בְּפִ֣י כְסִילִֽים׃
- Cel ce leagă piatra în praștie, asemenea este celui ce dă celui fără de minte mărire. כִּצְר֣וֹר אֶ֭בֶן בְּמַרְגֵּמָ֑ה כֵּן־נוֹתֵ֖ן לִכְסִ֣יל כָּבֽוֹד׃
- Spini cresc în mâna bețivului; iar robie în mâna celor fără de minte. ח֭וֹחַ עָלָ֣ה בְיַד־שִׁכּ֑וֹר וּ֝מָשָׁ֗ל בְּפִ֣י כְסִילִֽים׃
- Mult se bate de valuri tot trupul celor fără de minte, că se zdrobește uimirea lor. רַ֥ב מְחוֹלֵֽל־כֹּ֑ל וְשֹׂכֵ֥ר כְּ֝סִ֗יל וְשֹׂכֵ֥ר עֹבְרִֽים׃
- Ca câinele care se întoarce la vărsătura sa, și se face urît, așà și cel fără de minte în răutatea sa se întoarce la păcatul său; este rușine care aduce păcat, și este rușine, care aduce mărire și dar. כְּ֭כֶלֶב שָׁ֣ב עַל־קֵא֑וֹ כְּ֝סִ֗יל שׁוֹנֶ֥ה בְאִוַּלְתּֽוֹ׃ 2 Petru 2, 22
- Văzut-am om, căruia i s’a părut întru sine a fi înțelept, însă mai multă nădejde a avut cel nebun de cât acesta. רָאִ֗יתָ אִ֭ישׁ חָכָ֣ם בְּעֵינָ֑יו תִּקְוָ֖ה לִכְסִ֣יל מִמֶּֽנּוּ׃
- Zice cel leneș când se trimite în cale: leu este în căi, și în uliță ucigaș. אָמַ֣ר עָ֭צֵל שַׁ֣חַל בַּדָּ֑רֶךְ אֲ֝רִ֗י בֵּ֣ין הָרְחֹבֽוֹת׃ Pilde 22, 13
- Cum se întoarce ușa în țâțână, așà leneșul pre patul său. הַ֭דֶּלֶת תִּסּ֣וֹב עַל־צִירָ֑הּ וְ֝עָצֵ֗ל עַל־מִטָּתֽוֹ׃
- Leneșul care ascunde mâna în sînul său, nu poate să o ducă la gură. טָ֘מַ֤ן עָצֵ֣ל יָ֭דוֹ בַּצַּלָּ֑חַת נִ֝לְאָ֗ה לַהֲשִׁיבָ֥הּ אֶל־פִּֽיו׃ Pilde 6, 10 19, 24 Eccl. 4, 5
- Mai înțelept se pare luiș leneșul, decât cel ce în săturare duce veste. חָכָ֣ם עָצֵ֣ל בְּעֵינָ֑יו מִ֝שִּׁבְעָ֗ה מְשִׁ֣יבֵי טָֽעַם׃
- Ca și cel ce ține câinele de coadă, așà și cel ce șade mai întâi în judecata streină. מַחֲזִ֥יק בְּאׇזְנֵי־כָ֑לֶב עֹבֵ֥ר מִ֝תְעַבֵּ֗ר עַל־רִ֥יב לֹּא־לֽוֹ׃
- În ce chip cei ce ispitesc pun înainte cuvinte la oameni; iar cel ce va întâmpinà întâiu cuvântul se va împiedecà; כְּֽ֭מִתְלַהְלֵהַּ הַיֹּרֶ֥ה זִקִּ֗ים חִצִּ֥ים וָמָֽוֶת׃
- Așà toți cei ce pândesc într’ascuns pre prietenii săi; și când se văd, zic: că glumind am făcut. כֵּֽן־אִ֭ישׁ רִמָּ֣ה אֶת־רֵעֵ֑הוּ וְ֝אָמַ֗ר הֲֽלֹא־מְשַׂחֵ֥ק אָֽנִי׃
- În multe lemne s’aprinde focul; iar unde nu este om iute la mânie, se potolește sfada. בְּאֶ֣פֶס עֵ֭צִים תִּכְבֶּה־אֵ֑שׁ וּבְאֵ֥ין נִ֝רְגָּ֗ן יִשְׁתֹּ֥ק מָדֽוֹן׃
- Grătar pe cărbuni, și lemne în foc; așà omul gâlcevilor spre ațâțarea sfăzii. פֶּחָ֣ם לְ֭גֶחָלִים וְעֵצִ֣ים לְאֵ֑שׁ וְאִ֥ישׁ (מדונים) [מִ֝דְיָנִ֗ים] לְחַרְחַר־רִֽיב׃ [פ]
- Cuvintele măgulitorilor sunt moi, ele pătrund în adâncurile ficaților. דִּבְרֵ֣י נִ֭רְגָּן כְּמִֽתְלַהֲמִ֑ים וְ֝הֵ֗ם יָרְד֥וּ חַדְרֵי־בָֽטֶן׃
- Argintul dat cu înșelăciune, ca un hârb să se socotească; buzele blânde ascund inima tristă. כֶּ֣סֶף סִ֭יגִים מְצֻפֶּ֣ה עַל־חָ֑רֶשׂ שְׂפָתַ֖יִם דֹּלְקִ֣ים וְלֶב־רָֽע׃
- Cu buzele toate le primește jeluindu-se vrăjmașul; iar în inimă meșteșugește vicleșuguri. בִּ֭שְׂפָתָו יִנָּכֵ֣ר שׂוֹנֵ֑א וּ֝בְקִרְבּ֗וֹ יָשִׁ֥ית מִרְמָֽה׃
- De te-ar rugà vrăjmașul cu glas mare, să nu’l asculți, că șapte vicleșuguri sunt în sufletul lui. כִּֽי־יְחַנֵּ֣ן ק֭וֹלוֹ אַל־תַּאֲמֶן־בּ֑וֹ כִּ֤י שֶׁ֖בַע תּוֹעֵב֣וֹת בְּלִבּֽוֹ׃ Eremia 12, 6
- Cel ce ascunde vrajba, închiagă vicleșugul, și cel ce’și acopere păcatele sale, bine cunoscut se face întru adunări. תִּכַּסֶּ֣ה שִׂ֭נְאָה בְּמַשָּׁא֑וֹן תִּגָּלֶ֖ה רָעָת֣וֹ בְקָהָֽל׃
- Cel ce sapă groapă aproapelui său, va cădeà însuș într’însa, și cel ce prăvălește piatră, peste el se va prăvălì. כֹּֽרֶה־שַּׁ֭חַת בָּ֣הּ יִפּ֑וֹל וְג֥וֹלֵֽל אֶ֝֗בֶן אֵלָ֥יו תָּשֽׁוּב׃ Ps. 7, 16 Eccl. 10, 8
- Limba mincinoasă urăște adevărul, și gura neacoperită face neașezări. לְֽשׁוֹן־שֶׁ֭קֶר יִשְׂנָ֣א דַכָּ֑יו וּפֶ֥ה חָ֝לָ֗ק יַעֲשֶׂ֥ה מִדְחֶֽה׃
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.