Înțelepciunea și foloasele ei. Minunata înălțare a omului prin ea.
- Sunt și eu om muritor asemenea tuturor din neamul celui dintâiu zidit din pământ.
- Și în pântecele maicii mele m’am închipuit, în vreme de zece luni închiegatu-m’am în sânge din sămânță bărbătească și cu somn de dulceață împreunându-se. Iov 10, 10
- Și după ce m’am născut, am tras aerul cel de obște, și asemenea pătimaș am căzut pre acest pământ.
- Glasul cel dintâiu, ca și al tuturor celorlalți mi-a fost plânsul, în scutece am fost hrănit și cu griji.
- Că nici un împărat n’a avut alt început al nașterii.
- Ci una este intrarea tuturor în vieață și ieșirea asemenea. 1 Tim. 6, 7
- Pentru aceea m’am rugat și minte mi s’a dat mie, chiemat-am și a venit întru mine duhul înțelepciunii.
- Mai mult o am ales pre ea, decât schiptrurile și scaunele.
- Și bogățiea întru nimic o am socotit asemănând’o cu ea. Iov 28, 15
- Nici piatra scumpă nu o am asemănat cu ea, că tot aurul asemănat cu ea ca puțin nisip este, și argintul înaintea ei ca tina se va socotì.
- Mai mult decât sănătatea și frumusețea o am iubit pre ea, și o am ales pre ea să o am în loc de lumină, că nestinsă este lumina ei.
- Și mi-au venit mie toate bunătățile împreună cu ea, și nenumărată bogăție prin mâinile ei, și m’am veselit de toate, că înțelepciunea le povățuește pre ele, și nu știeam că ea este născătoarea acestora. 3 Împ. 3, 13 Matei 6, 33
- Și fără de vicleșug o am învățat, și fără de pizmă dau și avuțiea ei nu o ascunz.
- Că este comoară nesfârșită oamenilor, cu care cei ce se folosesc, se fac prietenii lui Dumnezeu, pentru darurile învățăturii.
- Mie mi-au dat Dumnezeu să grăesc după gândul meu, și să cuget cum se cade de cele ce se dau, că el este povățuitorul înțelepciunei și îndreptătorul înțelepților.
- Că în mâna lui suntem și noi și cuvintele noastre, și toată înțelepciunea și știința lucrurilor.
- Că el mi-au dat mie cunoștință adevărată de cele ce sunt, ca să știu tocmirea lumii și lucrarea stihiilor,
- Începutul și sfârșitul și mijlocul vremilor, schimbările timpurilor și mutările vremilor, cursurile anilor, și rânduiala stelelor,
- Firile dobitoacelor și mâniile hiarelor, puterea vânturilor și gândurile oamenilor, osebirile odraslelor și tăria rădăcinilor;
- Și toate cele ascunse și cele arătate le-am cunoscut, că m’a învățat înțelepciunea, meștera tuturor.
- Că este într’însa duh de înțelegere, sfânt, curat, de multe feluri, supțire, mișcător, strălucit, nespurcat, luminat, fără de patimă, iubitor de bine, ascuțit, neoprit, de bine făcător.
- Iubitor de oameni, adevărat, statornic, fără de frică, atotputernic, a toate văzător, și care răzbate pre toate duhurile cele înțelegătoare, curate și foarte supțiri.
- Că decât toată mișcarea, mai mișcătoare este înțelepciunea, și pătrunde și încape prin toate pentru curățiea sa.
- Că este aburul puterii lui Dumnezeu, și curgere limpede a mărirei celui Atotputernic, pentru aceea nimic nu o întină pre ea. Evrei 1, 14
- Pentrucă este strălucirea luminii cei veșnice, și oglindă curată a lucrării lui Dumnezeu, și chipul bunătății lui.
- Și fiindcă este una, toate le poate, și întru sine rămâind toate le înnoește, și prin neamuri în sufletele cele curate se mută, prieteni lui Dumnezeu și proroci întocmește.
- Că nimic nu iubește Dumnezeu, fără numai pre cel ce petrece cu înțelepciune.
- Că mai frumoasă este ea de cât soarele și decât toată orânduirea stelelor, asemănată cu lumina, mai de frunte se află ea.
- Că după lumină urmează noaptea, iar pre înțelepciune nu o biruește răutatea.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.