Cum s-au adunat zilele
Anul iulian are 365 de zile și un sfert, rotunjit printr-o zi în plus la fiecare patru ani. Anul adevărat e cu puțin mai scurt: 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 45 de secunde. Diferența e de vreo unsprezece minute pe an.
În secolul al XVI-lea, diferența se adunase la zece zile, iar echinocțiul de primăvară, pe care se reazemă data Paștelui, alunecase de la 21 martie spre 11. În 1582, papa Grigore al XIII-lea a scos zece zile din calendar — după 4 octombrie a urmat 15 — și a schimbat regula anilor bisecți: anii seculari rămân bisecți doar dacă se împart la 400. De aceea 1900 n-a fost bisect, dar 2000 a fost.
Calendarul iulian a păstrat regula veche, deci continuă să rămână în urmă, cu o zi la fiecare secol în care cele două reguli nu se potrivesc.
| Secolul | Cu cât e în urmă iulianul |
|---|---|
| 1500–1599 | 10 zile |
| 1600–1699 | 10 zile |
| 1700–1799 | 11 zile |
| 1800–1899 | 12 zile |
| 1900–1999 | 13 zile |
| 2000–2099 | 13 zile |
| 2100–2199 | 14 zile |
| 2200–2299 | 15 zile |
| 2300–2399 | 16 zile |
Suntem acum la treisprezece zile. În anul 2100 vor fi paisprezece — ceea ce înseamnă că sărbătorile ținute „pe stil vechi” se vor muta cu încă o zi în calendarul civil, fără ca nimeni să schimbe nimic.
Stil vechi și stil nou
România a trecut la calendarul gregorian în 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat în 1924 așa-numitul calendar iulian îndreptat, care pentru sărbătorile cu dată fixă se potrivește cu cel gregorian. De aceea Crăciunul se ține la noi pe 25 decembrie, la fel ca în Apus.
Paștele a rămas însă pe socoteala veche. Aici e lucrul care încurcă lumea cel mai des: aceeași Biserică folosește un calendar pentru sărbătorile fixe și altul pentru cele mobile. Nu e o inconsecvență din neatenție, ci urmarea unei hotărâri de a nu despărți Paștele de restul Ortodoxiei.
Bisericile care au refuzat și îndreptarea din 1924 — numite „pe stil vechi” — țin toate sărbătorile după calendarul iulian netins. La ele Crăciunul cade pe 7 ianuarie, adică pe 25 decembrie iulian.
Când cade Paștele, în cele două tradiții.
Întrebări frecvente
De ce e calendarul iulian în urmă cu 13 zile?
Fiindcă socotește anul cu vreo unsprezece minute mai lung decât este. Diferența se adună: zece zile până în 1582, când calendarul gregorian le-a scos, și încă trei de atunci încoace, la fiecare an secular care nu mai e bisect după regula nouă.
Când va crește decalajul la 14 zile?
În anul 2100, care nu e bisect în calendarul gregorian, dar este în cel iulian. Din 1 martie 2100, diferența va fi de paisprezece zile.
De ce ține Biserica Ortodoxă Română Crăciunul pe 25 decembrie, dar Paștele pe stil vechi?
Fiindcă din 1924 folosește calendarul iulian îndreptat pentru sărbătorile cu dată fixă, care se potrivește cu cel gregorian, dar a păstrat socoteala veche pentru Paște, ca să nu se despartă de celelalte Biserici ortodoxe.
Surse
- Decalajul e calculat cu aceeași funcție care stă la baza paginilor de calendar ale site-ului