Rugăciunea pentru Israilteni și pentru sfânta cetate cea asuprită de neamurile streine. Laudele femeii cei bune și înțelepte.
- Miluește-ne pre noi stăpâne Dumnezeul tuturor, și caută,
- Și trimite frica ta preste toate neamurile.
- Ridică mâna ta preste neamurile cele streine, ca să vază puterea ta.
- Precum înaintea lor te-ai sfințit întru noi, așà și înaintea noastră te mărește întru ei.
- Ca să te cunoască pre tine, precum și noi te-am cunoscut; că nu este Dumnezeu afară de tine Doamne.
- Înnoește semnele și schimbă minunile.
- Mărește mâna ta și brațul cel drept.
- Deșteaptă mâniea și varsă iuțimea.
- Pierde pre vrăjmaș și strică pre împrotivnic.
- Grăbește vremea și’ți adu aminte de jurământ, ca să se povestească măririle tale.
- De iuțimea focului să se mistuiască cel ce a scăpat, și cei ce fac rău poporului tău, să afle pierzare.
- Zdrobește capetele boierilor vrăjmașilor, cari zic: nu este afară de noi.
- Adună toate neamurile lui Iacov, inima luminată și bună se nevoește spre mâncările sale.
- Miluește Doamne poporul, care se chiamă cu numele tău, și pre Israil, pre care cu nașterea cea dintâiu l-ai asemănat.
- Milostivește-te spre Ierusalim cetatea sfințirei tale, cetatea odihnei tale.
- Umple Sionul, ca să înalțe graiurile tale, și de mărire pre poporul tău.
- Dă mărturie lucrurilor tale celor din început, și deșteaptă prorociile cele ce sunt întru numele tău.
- Dă plată celor ce te așteaptă pre tine, și prorocii tăi credincioși să se afle. Num. 6, 24
- Ascultă Doamne rugăciunea celor ce se roagă ție pentru poporul tău, după binecuvântarea lui Aaron, ca să cunoască toți cei de pre pământ, că tu Doamne ești Dumnezeul veacurilor.
- Toată mâncarea primește pântecele, însă este o bucată mai bună decât altă bucată.
- Gâtlejul cu gustul alege bucatele vânatului; așà inima cea înțeleaptă, cuvintele cele mincinoase.
- Inima îndărătnică aduce mâhnire, însă omul cel învățat va răsplătì ei.
- Pre tot bărbatul va primì muierea și este fată mai bună decât altă fată.
- Frumusețea muierii veselește fața și covârșește toată pofta omului.
- De este pre limba ei milă și blândețe, nu este bărbatul ei ca fiii oamenilor.
- Cel ce’și câștigă muiere, începe la agonisită ajutor după sine și stâlp de odihnă.
- Unde nu este gard, se va jefuì agoniseala; și unde nu este muiere, suspină cel rătăcit.
- Că cine va crede tâlharului celui sprinten, care umblă din cetate în cetate? Așà și omului care n’are cuib și sălășluește ori unde înserează.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.