În capitolul acesta ediția 1914, care urmează Septuaginta, împarte textul altfel decât textul ebraic — alt număr de versete, uneori altă graniță de capitol. Ca să nu punem ebraica lângă versetul greșit, aici n-o arătăm. De ce diferă cele două.
Faptele lui Samson.
- Și s’a dus Samson în Tamnata, și a văzut în Tamnata femeie din fetele celor de alt neam, și i-a plăcut lui.
- Și întorcându-se a spus tatălui său și mumei sale zicând: femeie am văzut în Tamnata din fetele Filisteilor, deci luați-o pre ea mie femeie.
- Iar tatăl său și muma sa i-au zis: au doar între fetele fraților tăi și în tot poporul tău nu este femeie? Pentruce să mergi tu să-ți iei femeie dela cei de alt neam, cari sunt netăeți împrejur? Și a zis Samson către tatăl său: pre aceasta o ia mie, că aceasta a plăcut ochilor mei.
- Și tatăl lui și muma lui n’au cunoscut că dela Domnul este, și izbândă caută el din cei de alt neam, că în vremea aceea cei de alt neam stăpâneau pre Israil.
- Și s’a dus Samson cu tatăl lui și muma lui în Tamnata, și venind până la viile Tamnatei, acolo i-a ieșit înainte un puiu de leu răgnind.
- Și a venit preste el Duhul Domnului, și l-a spintecat ca pre un ied din capre, și ca o nimica erà în mâinile lui, și n’a spus tatălui său și mumei sale ce a făcut.
- Și s’a dus și a grăit femeii, și a plăcut ea lui Samson.
- Și după vr’o câtevà zile s’a întors s’o ia pre dânsa, și s’a abătut să vază stârvul leului, și erà roiu de albine în gura leului și miere.
- Și o a luat în mâinile sale și mergeà mâncând, și a venit la tatăl său și la muma sa și le-a dat lor și au mâncat, și nu le-a spus lor că din gura leului a luat mierea.
- Și s’a dus tatăl lui la femeie, și a făcut acolo Samson ospăț șapte zile, că așà făceau tinerii.
- Și a fost când l-a văzut pre el, i-a rânduit lui treizeci de tovarăși, și aceștia erau împreună cu el.
- Și le-a zis lor Samson: o gâcitură voiu pune vouă, și de o veți gâci într’aceste șapte zile ale ospățului și o veți aflà, voiu da vouă treizeci de pânzeturi și treizeci de haine de îmbrăcăminte. 4 Împ. 5, 22
- Iar de nu mi-o veți puteà spune, veți da voi mie treizeci de pânzeturi și treizeci de haine de îmbrăcăminte; iar ei au zis lui: spune gâcitura ta, s’o auzim.
- Și le-a zis lor: din cel ce mănâncă a ieșit mâncare și din cel tare a ieșit dulceață, și n’au putut să gâcească gâcitoarea în trei zile.
- Și a fost în ziua a patra au zis ei către femeia lui Samson: amăgește pre bărbatul tău și să-ți spue gâcitoarea; iar de nu vei vreà a face aceasta, te vom arde și pre tine și casa tatălui tău cu foc, au doar ca să ne sărăciți pre noi ne-ați chemat?
- Și a plâns femeia lui Samson către dânsul și a zis lui: cu adevărat, m’ai urît și nu mă iubești, că gâcitoarea care o ai pus fiilor poporului meu, nu o spui mie; și a zis către ea Samson: iată tatălui meu și mumei mele n’o am spus, și ție să ți-o spui?
- Și ea se plângea lui într’acele șapte zile de ospăț, și în ziua a șaptea i-a spus ei, că-l supărà pre el, și ea a spus fiilor poporului său.
- Și i-au zis lui bărbații cetății în ziua a șaptea mai înainte de a apune soarele: ce este mai dulce decât mierea și ce este mai tare decât leul? Și le-a zis lor Samson: de nu ați fi îmblânzit junica mea, n’ați fi aflat gâcitura mea.
- Și s’a îndreptat preste el Duhul Domnului, și s’a pogorît în Ascalona și a bătut acolo treizeci de oameni, și le-a luat hainele lor, și a dat hainele celor ce i-au spus gâcitoarea. Și s’a mâniat cu iuțime Samson, și s’a suit în casa tatălui său; iar femeia lui Samson s’a însoțit cu unul dintre nuntași, care erà lui prieten.
Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.