Ediția sinodală, București 1914

Isaia 17

Ebraica de mai jos e textul masoretic, pus în dreptul versetului cu același număr. Potrivirea e după numerotare, nu cuvânt cu cuvânt.

Prorocia pentru Damasc.

  1. Cuvântul cel asupra Damascului. Iată Damascul se va luà dintre cetăți, și va fì spre cădere. מַשָּׂ֖א דַּמָּ֑שֶׂק הִנֵּ֤ה דַמֶּ֙שֶׂק֙ מוּסָ֣ר מֵעִ֔יר וְהָיְתָ֖ה מְעִ֥י מַפָּלָֽה׃ Ierem. 49, 22 Amos 1, 3 5 4 Împ. 16, 9
  2. Părăsit în veac, spre zăcere și odihnă turmelor, că nu va fì cine să le alunge. עֲזֻב֖וֹת עָרֵ֣י עֲרֹעֵ֑ר לַעֲדָרִ֣ים תִּֽהְיֶ֔ינָה וְרָבְצ֖וּ וְאֵ֥ין מַחֲרִֽיד׃
  3. Și nu va mai fì întărit, ca să scape acolo Efraim, și mai mult împărăție nu va fì în Damasc, și rămășița Sirienilor, că nu ești tu mai bun decât fiii lui Israil și decât mărirea lor, acestea zice Domnul Savaot. וְנִשְׁבַּ֤ת מִבְצָר֙ מֵאֶפְרַ֔יִם וּמַמְלָכָ֥ה מִדַּמֶּ֖שֶׂק וּשְׁאָ֣ר אֲרָ֑ם כִּכְב֤וֹד בְּנֵֽי־יִשְׂרָאֵל֙ יִֽהְי֔וּ נְאֻ֖ם יְהֹוָ֥ה צְבָאֽוֹת׃ [פ]
  4. Fì-va în ziua aceea scădere mărirei lui Iacov, și cele grase ale mărirei lui se vor cutremurà. וְהָיָה֙ בַּיּ֣וֹם הַה֔וּא יִדַּ֖ל כְּב֣וֹד יַעֲקֹ֑ב וּמִשְׁמַ֥ן בְּשָׂר֖וֹ יֵרָזֶֽה׃
  5. Și va fì ca și cum ar adunà cinevà secerătură stând, și sămânța spicelor ar secerà, și va fì în ce chip ar adunà cinevà spic în vale seacă. וְהָיָ֗ה כֶּֽאֱסֹף֙ קָצִ֣יר קָמָ֔ה וּזְרֹע֖וֹ שִׁבֳּלִ֣ים יִקְצ֑וֹר וְהָיָ֛ה כִּמְלַקֵּ֥ט שִׁבֳּלִ֖ים בְּעֵ֥מֶק רְפָאִֽים׃
  6. Și vor rămâneà într’însa paie, sau ca două, sau trei boabe de măslin pre vârf înalt, sau patru sau cinci, care rămân pre stâlpările sale, acestea zice Domnul Dumnezeul lui Israil. וְנִשְׁאַר־בּ֤וֹ עֽוֹלֵלֹת֙ כְּנֹ֣קֶף זַ֔יִת שְׁנַ֧יִם שְׁלֹשָׁ֛ה גַּרְגְּרִ֖ים בְּרֹ֣אשׁ אָמִ֑יר אַרְבָּעָ֣ה חֲמִשָּׁ֗ה בִּסְעִפֶ֙יהָ֙ פֹּֽרִיָּ֔ה נְאֻם־יְהֹוָ֖ה אֱלֹהֵ֥י יִשְׂרָאֵֽל׃
  7. În ziua aceea va nădăjduì omul spre cel ce l-au făcut pre el, și ochii lui spre sfântul lui Israil vor căutà. בַּיּ֣וֹם הַה֔וּא יִשְׁעֶ֥ה הָאָדָ֖ם עַל־עֹשֵׂ֑הוּ וְעֵינָ֕יו אֶל־קְד֥וֹשׁ יִשְׂרָאֵ֖ל תִּרְאֶֽינָה׃
  8. Și nu vor nădăjduì spre capiști, nici spre lucrurile mâinilor sale, care le-au făcut degetele lor, și nu vor căutà la copaci, nici la urâciunile sale. וְלֹ֣א יִשְׁעֶ֔ה אֶל־הַֽמִּזְבְּח֖וֹת מַעֲשֵׂ֣ה יָדָ֑יו וַאֲשֶׁ֨ר עָשׂ֤וּ אֶצְבְּעֹתָיו֙ לֹ֣א יִרְאֶ֔ה וְהָאֲשֵׁרִ֖ים וְהָחַמָּנִֽים׃ [ס] Lev. 26, 30
  9. În ziua aceea fì-vor cetățile tale părăsite, precum au părăsit Amoreii și Eveii de fața fiilor lui Israil și vor fì pustii. בַּיּ֨וֹם הַה֜וּא יִהְי֣וּ ׀ עָרֵ֣י מָעוּזּ֗וֹ כַּעֲזוּבַ֤ת הַחֹ֙רֶשׁ֙ וְהָ֣אָמִ֔יר אֲשֶׁ֣ר עָֽזְב֔וּ מִפְּנֵ֖י בְּנֵ֣י יִשְׂרָאֵ֑ל וְהָיְתָ֖ה שְׁמָמָֽה׃
  10. Pentrucă ai lăsat pre Dumnezeu mântuitorul tău, și nu ți-ai adus aminte de Domnul ajutorul tău, pentru aceea vei sădì răsad necredincios și sămânță necredincioasă. כִּ֤י שָׁכַ֙חַתְּ֙ אֱלֹהֵ֣י יִשְׁעֵ֔ךְ וְצ֥וּר מָעֻזֵּ֖ךְ לֹ֣א זָכָ֑רְתְּ עַל־כֵּ֗ן תִּטְּעִי֙ נִטְעֵ֣י נַעֲמָנִ֔ים וּזְמֹ֥רַת זָ֖ר תִּזְרָעֶֽנּוּ׃
  11. Și în ziua în care vei sădì, vei îngrădì, și dimineața de vei semănà, înflorì-va spre secere, în care zi vei moștenì, și ca un tată vei împărțì fiilor tăi moșie. בְּי֤וֹם נִטְעֵךְ֙ תְּשַׂגְשֵׂ֔גִי וּבַבֹּ֖קֶר זַרְעֵ֣ךְ תַּפְרִ֑יחִי נֵ֥ד קָצִ֛יר בְּי֥וֹם נַחֲלָ֖ה וּכְאֵ֥ב אָנֽוּשׁ׃ [ס]
  12. Vai mulțimei neamurilor celor multe! Ca marea ce se învălue, așà vă veți turburà, și spatele neamurilor celor multe ca apa va răsunà. ה֗וֹי הֲמוֹן֙ עַמִּ֣ים רַבִּ֔ים כַּהֲמ֥וֹת יַמִּ֖ים יֶהֱמָי֑וּן וּשְׁא֣וֹן לְאֻמִּ֔ים כִּשְׁא֛וֹן מַ֥יִם כַּבִּירִ֖ים יִשָּׁאֽוּן׃
  13. Ca apa multă neamurile multe, ca apa multă, care se pornește cu silă, și’l va scoate pre el, și departe’l va gonì, ca praful din plevi, când se vântură asupra vântului, și ca pulberea roatei, ce se învârtește de volbură. לְאֻמִּ֗ים כִּשְׁא֞וֹן מַ֤יִם רַבִּים֙ יִשָּׁא֔וּן וְגָ֥עַר בּ֖וֹ וְנָ֣ס מִמֶּרְחָ֑ק וְרֻדַּ֗ף כְּמֹ֤ץ הָרִים֙ לִפְנֵי־ר֔וּחַ וּכְגַלְגַּ֖ל לִפְנֵ֥י סוּפָֽה׃ Ps. 1, 4 Iov 21, 18
  14. Seara va fì plângere și până a nu se face dimineață, nu va fì, aceasta va fì partea celor ce v’au jefuit pre voi, și moștenirea celor ce v’au moștenit pre voi. לְעֵ֥ת עֶ֙רֶב֙ וְהִנֵּ֣ה בַלָּהָ֔ה בְּטֶ֥רֶם בֹּ֖קֶר אֵינֶ֑נּוּ זֶ֚ה חֵ֣לֶק שׁוֹסֵ֔ינוּ וְגוֹרָ֖ל לְבֹזְזֵֽינוּ׃ [פ]

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.