Ediția sinodală, București 1914

Iezechiil 4

Ebraica de mai jos e textul masoretic, pus în dreptul versetului cu același număr. Potrivirea e după numerotare, nu cuvânt cu cuvânt.

Prorocia foametei cetății Ierusalimului.

  1. Iar tu fiul omului! Ia ție cărămidă și o vei pune înaintea feței tale, și vei scrì pe dânsa cetatea Ierusalimului. וְאַתָּ֤ה בֶן־אָדָם֙ קַח־לְךָ֣ לְבֵנָ֔ה וְנָתַתָּ֥ה אוֹתָ֖הּ לְפָנֶ֑יךָ וְחַקּוֹתָ֥ עָלֶ֛יהָ עִ֖יר אֶת־יְרוּשָׁלָֽ͏ִם׃
  2. Și vei face ei îngrădire și vei zidì la ea întăritură, și o vei încunjurà cu șanț, și vei pune asupra ei taberi, și vei așezà aruncări împrejur. וְנָתַתָּ֨ה עָלֶ֜יהָ מָצ֗וֹר וּבָנִ֤יתָ עָלֶ֙יהָ֙ דָּיֵ֔ק וְשָׁפַכְתָּ֥ עָלֶ֖יהָ סֹלְלָ֑ה וְנָתַתָּ֨ה עָלֶ֧יהָ מַחֲנ֛וֹת וְשִׂים־עָלֶ֥יהָ כָּרִ֖ים סָבִֽיב׃
  3. Și tu ia’ți ție o tigae de fier, și o vei pune pre ea zid de fier între tine și între cetate, și vei gătì fața ta asupra ei, și va fi încuiată, și o vei închide pre ea. Semn va fì acesta fiilor lui Israil. וְאַתָּ֤ה קַח־לְךָ֙ מַחֲבַ֣ת בַּרְזֶ֔ל וְנָתַתָּ֤ה אוֹתָהּ֙ קִ֣יר בַּרְזֶ֔ל בֵּינְךָ֖ וּבֵ֣ין הָעִ֑יר וַהֲכִינֹתָה֩ אֶת־פָּנֶ֨יךָ אֵלֶ֜יהָ וְהָיְתָ֤ה בַמָּצוֹר֙ וְצַרְתָּ֣ עָלֶ֔יהָ א֥וֹת הִ֖יא לְבֵ֥ית יִשְׂרָאֵֽל׃ [פ]
  4. Și tu vei dormì pre coasta ta cea stângă, și vei pune nedreptățile casii lui Israil preste ea, după numărul zilelor una sută cincizeci, care vei dormì pre ea, și vei luà nedreptățile lor. וְאַתָּ֤ה שְׁכַב֙ עַל־צִדְּךָ֣ הַשְּׂמָאלִ֔י וְשַׂמְתָּ֛ אֶת־עֲוֺ֥ן בֵּֽית־יִשְׂרָאֵ֖ל עָלָ֑יו מִסְפַּ֤ר הַיָּמִים֙ אֲשֶׁ֣ר תִּשְׁכַּ֣ב עָלָ֔יו תִּשָּׂ֖א אֶת־עֲוֺנָֽם׃
  5. Și eu am dat ție nedreptățile lor spre număr de zile, una sută și nouăzeci de zile, și vei luà nedreptățile casei lui Israil. וַאֲנִ֗י נָתַ֤תִּֽי לְךָ֙ אֶת־שְׁנֵ֣י עֲוֺנָ֔ם לְמִסְפַּ֣ר יָמִ֔ים שְׁלֹשׁ־מֵא֥וֹת וְתִשְׁעִ֖ים י֑וֹם וְנָשָׂ֖אתָ עֲוֺ֥ן בֵּֽית־יִשְׂרָאֵֽל׃
  6. Și după ce vei săvârșì acestea vei dormì pre coasta ta cea dreaptă, și vei luà nedreptățile casei lui Iuda, patruzeci de zile, o zi pentru un an am pus ție. וְכִלִּיתָ֣ אֶת־אֵ֗לֶּה וְשָׁ֨כַבְתָּ֜ עַֽל־צִדְּךָ֤ (הימיני) [הַיְמָנִי֙] שֵׁנִ֔ית וְנָשָׂ֖אתָ אֶת־עֲוֺ֣ן בֵּית־יְהוּדָ֑ה אַרְבָּעִ֣ים י֔וֹם י֧וֹם לַשָּׁנָ֛ה י֥וֹם לַשָּׁנָ֖ה נְתַתִּ֥יו לָֽךְ׃ Num. 14, 34
  7. Și spre închiderea Ierusalimului vei gătì fața ta, și brațul tău vei întărì și vei prorocì asupra lui. וְאֶל־מְצ֤וֹר יְרוּשָׁלַ֙͏ִם֙ תָּכִ֣ין פָּנֶ֔יךָ וּֽזְרֹעֲךָ֖ חֲשׂוּפָ֑ה וְנִבֵּאתָ֖ עָלֶֽיהָ׃
  8. Și eu iată am pus preste tine legături, și să nu te întorci de pre o coastă a ta pre cealaltă coastă a ta, până ce se vor săvârșì zilele închiderii tale. וְהִנֵּ֛ה נָתַ֥תִּי עָלֶ֖יךָ עֲבוֹתִ֑ים וְלֹֽא־תֵהָפֵ֤ךְ מִֽצִּדְּךָ֙ אֶל־צִדֶּ֔ךָ עַד־כַּלּוֹתְךָ֖ יְמֵ֥י מְצוּרֶֽךָ׃
  9. Și’ți ià ție grâu și orz și bob și linte și mălaiu și ovăz, și le vei face acestea ție pâini după numărul zilelor, care vei dormì tu pre coasta ta, în una sută și nouăzeci de zile le vei mâncà pre ele. וְאַתָּ֣ה קַח־לְךָ֡ חִטִּ֡ין וּ֠שְׂעֹרִ֠ים וּפ֨וֹל וַעֲדָשִׁ֜ים וְדֹ֣חַן וְכֻסְּמִ֗ים וְנָתַתָּ֤ה אוֹתָם֙ בִּכְלִ֣י אֶחָ֔ד וְעָשִׂ֧יתָ אוֹתָ֛ם לְךָ֖ לְלָ֑חֶם מִסְפַּ֨ר הַיָּמִ֜ים אֲשֶׁר־אַתָּ֣ה ׀ שׁוֹכֵ֣ב עַֽל־צִדְּךָ֗ שְׁלֹשׁ־מֵא֧וֹת וְתִשְׁעִ֛ים י֖וֹם תֹּאכְלֶֽנּוּ׃
  10. Și mâncarea ta, care vei mâncà să fie cu măsură, de douăzeci de sicli pe zi, din vreme în vreme le vei mâncà pre ele. וּמַאֲכָֽלְךָ֙ אֲשֶׁ֣ר תֹּאכְלֶ֔נּוּ בְּמִשְׁק֕וֹל עֶשְׂרִ֥ים שֶׁ֖קֶל לַיּ֑וֹם מֵעֵ֥ת עַד־עֵ֖ת תֹּאכְלֶֽנּוּ׃
  11. Și apa cu măsură vei beà și a șasea parte de in, din vreme în vreme vei beà. וּמַ֛יִם בִּמְשׂוּרָ֥ה תִשְׁתֶּ֖ה שִׁשִּׁ֣ית הַהִ֑ין מֵעֵ֥ת עַד־עֵ֖ת תִּשְׁתֶּֽה׃
  12. Și ca o turtă de orz le vei mâncà, în balegă de murdărie omenească le vei ascunde înaintea ochilor lor. וְעֻגַ֥ת שְׂעֹרִ֖ים תֹּאכְלֶ֑נָּה וְהִ֗יא בְּגֶֽלְלֵי֙ צֵאַ֣ת הָֽאָדָ֔ם תְּעֻגֶ֖נָה לְעֵינֵיהֶֽם׃ [ס]
  13. Și vei zice: acestea zice Domnul Dumnezeul lui Israil, așà vor mâncà fiii lui Israil necurate întru neamurile, la care îi voiu risipì pre ei. וַיֹּ֣אמֶר יְהֹוָ֔ה כָּ֣כָה יֹאכְל֧וּ בְנֵי־יִשְׂרָאֵ֛ל אֶת־לַחְמָ֖ם טָמֵ֑א בַּגּוֹיִ֕ם אֲשֶׁ֥ר אַדִּיחֵ֖ם שָֽׁם׃ Ozie 9, 3
  14. Și am zis: nicidecum Doamne Dumnezeul lui Israil, că nu s’a pângărit sufletul meu cu necurăție și mortăciune, și mâncat de hiară n’am mâncat dela nașterea mea până acum, nici a intrat în gura mea toată carnea spurcată. וָאֹמַ֗ר אֲהָהּ֙ אֲדֹנָ֣י יֱהֹוִ֔ה הִנֵּ֥ה נַפְשִׁ֖י לֹ֣א מְטֻמָּאָ֑ה וּנְבֵלָ֨ה וּטְרֵפָ֤ה לֹא־אָכַ֙לְתִּי֙ מִנְּעוּרַ֣י וְעַד־עַ֔תָּה וְלֹא־בָ֥א בְּפִ֖י בְּשַׂ֥ר פִּגּֽוּל׃ [ס] Isaia 65, 4 Fapt. Ap. 10, 14
  15. Și au zis Domnul către mine: iată am dat ție balegă de bou în locul băligilor de om și vei face pâinile tale într’însele. וַיֹּ֣אמֶר אֵלַ֔י רְאֵ֗ה נָתַ֤תִּֽי לְךָ֙ אֶת־[צְפִיעֵ֣י] (צפועי) הַבָּקָ֔ר תַּ֖חַת גֶּלְלֵ֣י הָאָדָ֑ם וְעָשִׂ֥יתָ אֶֽת־לַחְמְךָ֖ עֲלֵיהֶֽם׃ [ס]
  16. Și au zis Domnul către mine: fiul omului! Iată eu voiu zdrobì tăriea pâinii în Ierusalim și vor mâncà pâinea cu cântar și cu grije și apa cu măsură și cu necaz o vor beà. וַיֹּ֣אמֶר אֵלַ֗י בֶּן־אָדָם֙ הִנְנִ֨י שֹׁבֵ֤ר מַטֵּֽה־לֶ֙חֶם֙ בִּיר֣וּשָׁלַ֔͏ִם וְאָכְלוּ־לֶ֥חֶם בְּמִשְׁקָ֖ל וּבִדְאָגָ֑ה וּמַ֕יִם בִּמְשׂוּרָ֥ה וּבְשִׁמָּמ֖וֹן יִשְׁתּֽוּ׃
  17. Ca să se lipsească de pâine și de apă, și se va stinge omul și fratele lui, și se vor topì întru nedreptățile lor. לְמַ֥עַן יַחְסְר֖וּ לֶ֣חֶם וָמָ֑יִם וְנָשַׁ֙מּוּ֙ אִ֣ישׁ וְאָחִ֔יו וְנָמַ֖קּוּ בַּעֲוֺנָֽם׃ [פ] Lev. 26, 26 Isaia 3, 1

Textul reproduce ediția Sfântului Sinod, București 1914, cu ortografia păstrată întocmai. Trimiterile din dreptul versetelor sunt ale ediției.